Recent Elena Gaspar, preşedinta Sistemului Naţional de Reciclare a Bateriilor (SNRB), a vorbit în cadrul unei conferinţe de specialitate despre obiectivele Uniunii Europene cu privire la protecția mediului, rolul pe care îl au vehiculele electrice în acest proces, reciclarea bateriilor și situația din România la momentul actual:
În contextul în care piaţa de tot ce înseamnă vehicule electrice, începând de la trotinete până la maşini, a explodat şi în contextul în care Uniunea Europeană îşi doreşte ca, până în 2030, pe străzi să fie undeva la 30 de milioane de maşini electrice, am început deja de anul acesta să ne confruntăm cu situaţia în care aceste baterii trebuie să ajungă la reciclare. Bateriile vehiculelor electrice sunt extrem de eficiente, dar în acelaşi timp extrem de periculoase. În lanţul de reciclare bateriile nu intră nici măcar 1%, chiar dacă sunt mici şi otrăvitoare”.
În ceea ce privește situația actuală la capitolul reciclare de baterii electrice în România, Elena Gaspar a menționat:
Nu stăm aşa cum ar trebui să stăm. În cazul bateriilor există obligativitatea colectării a 45% din media cantităţilor puse pe piaţă în trei ani. Este dificil în contextul în care durata de viaţă a unei baterii adusă pe vapor din China este de patru ani şi jumătate”.
Reamintim că la momentul actual se află în dezbatere publică noul regulament al Comisiei Europene pentru baterii care va înlocui Directiva nr. 66/2006. Propunerea de act normativ este parte a Pactului verde european, care va intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2022.
Prin această propunere, Comisia urmărește să stimuleze economia circulară a lanțurilor valorice ale bateriilor și să promoveze o utilizare mai eficientă a resurselor, cu scopul de a reduce la minim impactul bateriilor asupra mediului. Astfel, începând cu 1 iulie 2024, vor putea fi introduse pe piață numai bateriile reîncărcabile utilizate în industrie și pentru vehicule electrice pentru care a fost stabilită o declarație privind amprenta de carbon.
Potrivit Comisiei Europene, bateriile trebuie să fie produse de lungă durată și sigure și, la sfârșitul ciclului lor de viață, ar trebui să fie reciclate, reintegrând materialele valoroase în economie, iar îmbunătățirea bateriilor și a performanței acestora va avea o contribuție esențială la electrificarea transportului rutier, ceea ce va reduce în mod semnificativ emisiile generate de acesta.
Totodată, propunerea de act normativ aduce modificări ale definiţiilor privind clasificarea bateriilor şi introduce o nouă definiţie pentru bateriile vehiculelor electrice. Astfel, bateriile sub 5 kilograme intră în categoria celor portabile.
Obiectivele de reciclare a bateriilor (70% în 2030) stabilite de UE par a fi extrem de ambițioase. Pentru România provocarea este şi mai mare, având în vedere că aici nu există încă o fabrică de reciclare pentru litiu-ion. Şefa SNRB a subliniat faptul că reciclarea necesită investiţii, iar o instalaţie destinată reciclării bateriilor ar putea ajunge la 9 milioane de euro:
Reciclarea înseamnă investiţii. Noi, ca organizaţie, ne dorim foarte mult o investiţie în România pentru reciclarea bateriilor. Încă nu ştim când va fi un volum suficient de mare, astfel încât această investiţie să ajungă rentabilă. Din calculele şi estimările noastre este nevoie de patru ani, patru ani şi jumătate. Investiţia pentru un asemenea proiect ar putea fi undeva la 9 milioane de euro, doar instalaţia”.
Sursa foto: www.canva.com