Aveți o știre nouă? Spuneți-ne și nouă despre aceasta!

Capacitatea de adaptare rapidă a companiilor la schimbările pieței cauzate de pandemie va determina în mare parte succesul lor pe viitor.

Am discutat cu Adriana Pălășan, Președintele Asociației Române de Logistică ARILOG pentru a afla cum fac față crizei actuale companiile românești din domeniul Logistică și SCM, ce strategii de adaptare implementează și cum le asistă ARILOG în eforturile lor.

Olga Corochii, jurnalist Trans.INFO:

Studiul recent al ARILOG cu privire la tendințele din sectorul Logistică și SCM a arătat un grad redus de digitalizare în rândul companiilor românești și un timp de reacție lung la schimbările pieței. De ce credeți ca s-a creat această conjunctură?

 

Adriana Pălășan:

Realitatea românească este una foarte interesantă și merită studiată într-un context economic global. Dacă trebuie să căutăm cauzele, trei se remarcă în principal.

Prima este mâna de lucru ieftină, un avantaj competitiv în atragerea de investiții străine și o frână pentru implementarea soluțiilor de digitalizare, ce necesită investiții încă semnificative. Investițiile în sistemele informatice și automatizările de procese în sistemele curente sunt comparate cu costurile cu personalul care ar trebui să realizeze aceste operațiuni manual. Sunt încă companii care au balanța înclinată în favoarea suplimentării personalului.

A doua cauză o reprezintă cifrele de afaceri și profiturile încă cu doi digiți ale companiilor, care astfel nu sunt motivate să investească în îmbunătățiri. Nevoia de schimbare apare atunci cand performanțele sunt sub așteptări.

Cea de-a treia cauză și, poate cea mai importantă, este reticența la schimbare. De-a lungul timpului am constatat că este factorul cu cea mai mare influență. Frica de necunoscut, de modificare a obiceiurilor și practicilor curente se manifestă la toate nivelurile și chiar dacă compania inițiază proiecte de digitalizare, implementarea acestora durează mai mult decât este programat.

 

Ce provocări majore au întâmpinat companiile românești din domeniul Logistică și SCM și ce strategii de adaptare au implementat pentru a face față schimbărilor aduse de pandemie?

Prima provocare a fost cea legată de securizarea personalului. Companiile care operează în ture au fost obligate să se asigure că aceste ture nu se întâlnesc, orice infectare la nivel de tură să nu blocheze întreaga activitate. Astfel, s-a modificat programul de lucru, extinzându-se pe perioade mai lungi și cu timpi mai lungi de odihnă pentru a reduce numărul perioadelor și timpul de igienizare a spațiilor.

Tot la capitolul securizare a fost grupat transportul personalului din aceeași locație de plecare ( după cum știm, sunt ani de când companiile cu operațiuni logistice de volume mari aduc personalul să lucreze de la distanțe și de peste 100 de km).

O a doua mare provocare a fost aceea de a identifica capacități de dezvoltare cu viteză a operațiunilor online, în companiile în care prezența pe online era minimă. Acest fapt a creat un tsunami în rândul furnizorilor de software, care nu au avut capacitatea de a dezvolta simultan atâtea proiecte. Adaptările la această provocare au fost destul de slabe și s-au făcut eforturi supraomenești de a substitui soluțiile informatice cu munca manuală.

A treia provocare a fost găsirea de surse alternative de aprovizionare mai apropiate, întârzierile în transporturi datorate pandemiei fiind semnificative. Au apărut furnizori noi pentru anumite produse și companiile care au văzut oportunitățile au profitat de conjunctură.

 

Pe lângă provocări, ce oportunități a adus pandemia sectorului de Logistică și SCM?

Din punctul meu de vedere, pandemia a adus mai multe oportunități decât provocări. O mare parte din companii au înțeles importanța informatizării și a digitalizării în adevăratul sens al cuvântului. Multe proiecte de dezvoltare informatică sunt pe rol și distanțarea socială a determinat o creștere a vitezei de interfațare și integrare a sistemelor informatice inter-companii, creând astfel ecosisteme în Supply Chain cu o vizibilitate și transparență crescută.

De asemenea, se înregistrează o cerere semnificativ crescută de proiecte de automatizare în depozite și introducerea de tehnologii care sa crească productivitatea fără a crește numărul de personal și a obține o distanțare mai bună și prin determinarea de posturi fixe acolo unde este cazul. Deținătorii de sisteme bazate pe tehnologii mai vechi au primit un imbold și au obținut undă verde la research-ul în piață pentru înlocuirea soluțiilor cu unele noi, mai performante și mult mai versatile.

Companiile au fost forțate să gândească “out of the box “, să găsească și să accepte soluții inovative fără să mai comenteze “nu suntem noi la nivelul de a implementa astfel de tehnologii”. Pentru anumite industrii, cum este cea alimentară, unde creșterile de vânzări au fost mari, s-au inițiat retehnologizări și măriri de capacitate de producție, implicit și măriri de spații logistice.

Un alt aspect “fierbinte” a fost acela de a găsi soluții pentru distribuția capilară în marile orașe: costurile de distribuție în orașe au crescut odată cu creșterea tarifelor pentru vehiculele de tonaj mare, astfel companiile au început să se uite după soluții de cross-docking în orașele cu taxe mari de acces. Astfel a apărut un nou segment în dezvoltare, acela al platformelor locale de cross-docking. Ceea ce au simțit companiile de curierat ca fiind o necesitate, s-a extins și la nivelul operatorilor logistici.

 

Unul din subiectele de mare interes în spațiul public la momentul actual sunt vaccinurile COVID-19. În ce măsură sunt implicate companiile românești în distribuția lor?

Companiile românești sunt prea puțin implicate în procesul de distribuție, această activitate fiind militarizată. Ceea ce însă este meritoriu, una dintre companiile de software, Axes Software, membră ARILOG, a fost implicată prin implementarea softului de management la depozitul central al Institutului Pasteur. Fluxurile de vaccin sunt controlate cu acest sistem informatic, ce asigură o trasabilitate perfectă și o alocare automatizată conform cerințelor pe care Institutul Cantacuzino le-a definit.

 

În ce tehnologii își propun să investească companiile din sector în perioada următoare?

Este perioada în care, dacă ar primi bugete, toate companiile ar investi în soluții informatice și tehnologii. Propunerile vin în primul rand de la interfațarea în timp real a platformelor online cu softurile de gestiune a stocurilor pentru a putea afișa disponibilitatea cu adevărat “în timp real”.

Alte soluții care sunt pe primele locuri în lista de priorități sunt sistemele de trasabilitate a livrărilor și de management al depozitelor. Semi-automatizările din depozite prin folosirea de benzi sortatoare și lifturi de ridicare-coborâre de pe platformele mezanin sunt căutate indiferent de dimensiunea companiei.

În zona de retail se simte nevoia de a capta informația legată de produse încă din sistemul furnizorului pentru o mai bună administrare și automatizare a datelor. Integrarea sistemelor informatice la nivel de supply-chain reprezintă o prioritate pentru companiile mari ale căror furnizori trebuie să-și alinieze operațiunile.

 

Cum poate asista ARILOG companiile din industrie? Ce programe, proiecte derulați sau planificați în perioada următoare?

Chiar dacă este o perioada mai dificilă, ARILOG și-a intensificat prezența online prin evenimente lunare targetate pe subiecte specifice, propuse de membrii noștri, de interes pentru aceștia. SUPPLY CHAIN REACTION este un concept prin care o serie de evenimente virtuale, aduc opinii și cunoștințe din partea logisticienilor și a liderilor din supply-chain-urile jucătorilor locali și internaționali, conectându-se cu publicul printr-o transmisie live performantă.

Totodată, Asociația promovează bunele practici și, de aceea, încercăm să fim alături de membrii noștri și, în special, de departamentele de resurse umane, pentru a alinia competențele angajaților cu standardele europene promovate de European Logistic Association. Îi asistăm pe membrii noștri în definirea atribuțiilor pentru angajare de la poziții de supervising la cele de director, deoarece cerințele actuale ale pieței necesita personal cu expertiză extinsă, de înțelegere a proceselor la nivel de supply-chain.

ARCA-ARILOG Custom Academy este un nou produs oferit de ARILOG și creat ca răspuns la nevoia de educare și dezvoltare a cunoștințelor și abilităților vamale de operare, într-un cadru profesionist, conectat la standardele Uniunii Europene. Inceput în plina pandemie, programul a fost un real succes și îl vom continua cu siguranta cel puțin bianual.

O inițiativă nouă care a pornit în aceste zile este o serie de podcast-uri în care interlocutorii să fie specialiști din supply-chain a căror experiența împărtășită poate fi de folos ascultătorilor.

Chiar și online ne continuăm seria de participări ale membrilor noștri ca guest speaker la cursurile de masterat organizate de ASE pentru un beneficiu comun, acela de a furniza pieței de logistică profesioniști încă de pe băncile școlii.

După o perioadă de pauză, încă de anul trecut am început o serie de studii de piață a căror tradiție o vom continua. Anul acesta ne propunem să avem două studii cu subiecte fierbinți pentru membrii noștri și nu numai.

Din păcate partea de networking nu a putut fi dezvoltată, așa cum o facem în fiecare an și cum piața o cere și așteptăm cu nerăbdare momentul în care să putem strânge laolaltă ca-n fiecare an sute de participanți.

 

Adriana Pălășan este Managing Director al Supply Chain Management Center, Președintele Asociației Române de Logistică ARILOG, Membru al Consiliului și Secretar General al Asociației Europene de Logistică (European Logistics Association).

 

Sursa foto: www.businessmagazin.ro

comentarii

comments0 comentarii
thumbnail
Pentru a vedea notificările de la comentarii, mergeți la profil