Din proiectul amendamentelor la directiva detașării negociată de Parlamentul European și de țările din Comunitate, rezultă că unele dintre dispoziții au fost ameliorate în cursul discuțiilor recente. Deși reglementările existente par a fi în general nefavorabile pentru companiile de transport din România, o parte din dispoziții pot fi însă considerate a fi satisfăcătoare.
Una din aceste dispoziții este reprezentata de posibilitatea extinderii perioadei de detașare cu șase luni pe baza „notificării rezonabile” prezentată de către companie autorităților din țara gazdă.
În prezent, perioada maxim admisa a detașării este de 12 luni.
Acest lucru, favorabil României, dar și altor țări din Europa Centrală și de Est, este rezultatul negocierilor dintre țările UE și Parlamentul European.
Potrivit lui Stefan Schwarz, președinte al Inițiativei privind Mobilitatea Forței de Muncă, unele țări vor încerca, probabil, să refuze să se extindă, folosind ca scuză faptul că notificarea nu este justificată în mod corespunzător.
După cum subliniază expertul, este, de asemenea, un lucru pozitiv pentru România faptul că, făcându-se un compromis, a fost adoptată o definiție favorabilă privind așa-numita înlocuire a unui lucrător detașat cu altul.
În versiunea inițială propusă de Comisia Europeană, limitarea perioadei de detașare a fost aceea de a include toți angajații care îndeplinesc aceleași sarcini sau sarcini similare, în același loc de muncă. Un alt angajat care a venit în același loc pentru a face o muncă similară sau identică trebuia să fie acoperit de legislația muncii din țara gazdă, indiferent de unde este angajat și din ce țară a venit.”
În compromisul negociat, stabilirea timpului cumulat de detașare a angajaților, în același loc și pentru aceleași sarcini, a fost limitată la un singur angajator.
Din punct de vedere al transportului, totuși, o altă schimbare este mai importantă. În amendamentul la directivă, s-a prevăzut principiul că, atunci când se compară remunerația plătită unui lucrător detașat și remunerația datorată în conformitate cu reglementările țării de destinație, trebuie luată în considerare suma totală brută a câștigurilor salariale.
Dispoziția menționează că este necesar ca „toate elementele care fac parte din remunerație să poată fi determinate suficient de detaliat în scopul asigurării transparenței”, însă aceasta se referă la legea și practica statului membru care trimite lucrătorii. Este greu de supraestimat înțelesul favorabil al acestei dispoziții în practică – în special dacă se consideră că remunerația unui lucrător detașat poate include multe elemente dificil de calculat.” – explică Stefan Schwarz.
Acesta este cazul șoferilor din transportul internațional, care, în afară de salariu, primesc, de asemenea, indemnizații, cum ar fi alocații și sume forfetare, care reprezintă o parte semnificativă a câștigurilor salariale.
Prevederile privind detașarea: o manifestare a protecționismului occidental
Cu toate acestea, șeful Inițiativei privind Mobilitatea Forței de Muncă subliniază faptul că, analizând toate modificările din directivă, ele sunt un eșec al Europei Centrale și o manifestare a protecționismului occidental european.
Dacă piața internă a UE este de așa natură încât cei bogați vor impune reguli de concurență favorabile pentru ei înșiși, acest lucru nu va servi integrării europene și competitivității economiei europene.” – a subliniat el.
Săptămâna viitoare, Directiva modificată privind detașarea va fi probabil adresată ambasadorilor țărilor UE.
Următorul pas important, pe calea aprobării modificărilor, va fi votul miniștrilor muncii, în cadrul reuniunii Consiliului UE din data de 21 iunie.
De asemenea, în luna iunie, este de așteptat ca modificarea dispozițiilor directivei să ajungă în sesiunea plenară a Parlamentului European.
Noile norme vor fi aplicate în doi ani de la intrarea în vigoare a noii directive. Presupunând că acesta va fi aprobata în cele din urmă până la sfârșitul lunii iunie a.c, companiile vor trebui să o respecte, într-o mai mare sau mai mica măsură, începând din a doua jumătate a anului 2020.
Foto: The European Parliament