Guvernul României a aprobat în urma cu câteva luni Strategia Națională pentru Siguranță Rutieră pentru perioada 2016-2020 și Planul de acțiuni pentru implementarea strategiei – ambele având ca obiective majore creșterea siguranței rutiere și reducerea la jumătate a numărului de decese din accidente rutiere până în anul 2020.
România își asuma acestor obiective în concordanță cu directivele Comisiei Europene pentru perioada 2011-2020 care vizează un spațiu european de siguranță rutieră.
Noua strategie pentru siguranță rutieră își propune obiective ambițioase și mai multe direcții de acțiune:
-
întărirea și coordonarea instituțională
-
factorul uman în siguranța rutieră
-
formarea în domeniul siguranței rutiere
-
îmbunătățirea evaluării medicale și psihologice
-
instruire și examinare
-
îmbunătățirea legislației și a controlului respectării legilor în domeniu
-
siguranța infrastructurii rutiere, transport și mobilitate
-
siguranța vehiculelor
În Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei Naționale pentru Siguranță Rutieră 2016-2020 sunt prevazute acțiuni specifice pentru autoritățile publice care au atribuții în domeniul siguranței rutiere, pe fiecare din direcțiile majore de acțiune.
Pentru ca factorul uman este de multe ori primordial în siguranța rutieră, Strategia guvernamentala urmărește implementarea de măsuri cu efect de corectare a comportamentului șoferilor pe drumurile rutiere.
În acest sens, sunt propuse acțiuni specifice de educație rutiera (printr-un Plan Național de Educație Rutiera) și realizarea de campanii de conștientizare publica. De notat ca nu doar șoferii sunt vizați de noile măsuri, ci toți participanții la trafic: pietoni, bicicliști, motocicliști – indiferent de vârstă sau profesie.
Urmând modelul european, acțiunile vor fi structurate pe trei direcții principale: educație rutieră în școală, campanii de informare în mass-media și îmbunătățirea nivelului de pregătire a conducătorilor auto.
Una din acțiunile cu implementare rapida este introducerea înregistrării video a examenelor pentru obținerea certificatelor și atestatelor profesionale.
Pe termen lung, legea va fi amendată astfel încât școlile de șoferi să-și poată prelungi autorizația de funcționare doar dacă îndeplinesc condiția ca minim 50% dintre cursanți să promoveze examenul.
O parte din acțiuni vor viza și evaluările medicale și psihologice pentru obținerea permisului auto; astfel este propusa o actualizare periodică a baremelor de evaluare, dar și eliminarea posibilităților de obținere a avizelor în mod fraudulos – practica des întâlnita.
În ceea ce privește partea instituțională, Planul de Acțiuni include o serie de măsuri pe termen scurt (1-2 ani) și pe termen mediu (3-5 ani) care vizează direct îmbunătățirea sistemului de intervenție la accidente și a asistenței medicale de urgență.
Printre acestea se număra: asigurarea funcționalității serviciilor specializate de urgență într-un spațiu comun dar și unificarea dispecerizării resurselor pe domenii de intervenție (medical, ordine publică, etc.). De asemenea, Planul mai include și elaborarea unor scheme de intervenție mai clare.
Unitățile de intervenție au, la rândul lor, nevoie de o dezvoltare în line cu noile măsuri.
În acest sens, este prevăzută, pe termen scurt, îmbunătățirea dotării cu autospeciale pentru descarcerare, ambulanțe, iar pe termen mediu, îmbunătățirea dotării serviciilor de urgență cu elicoptere.
Tot la nivel instituțional, Strategia prevede consolidarea rolului Consiliului Interministerial pentru Siguranță Rutieră (CISR) ca organ principal în materie de siguranță rutieră, de coordonare între instituții naționale și departamentele Consiliului și între CISR și județe, municipalități și alte instituții locale.
O acțiune care ii vizează pe transportatori – și nu numai – este introducerea inspecțiilor tehnice mai frecvente și mai amănunțite. Neregulile înregistrate vor viza sancționarea atât a șoferilor cat și a operatorilor de transport.
