Aveți o știre nouă? Spuneți-ne și nouă despre aceasta!

Principalului coridor de distribuție al Europei, care se întinde de la Benelux la nordul Italiei, i se vor alătura opt noi coridoare de tranzit până în 2030.

Compania internațională de consultanță Cushman & Wakefield declară că suprasolicitarea principalului coridor de distribuție din Europa  – așa-numita „banană albastră” – a creat necesitatea dezvoltării unor coridoare adiacente. Acesta este de asemenea și rezultatul extinderii Uniunii Europene.

Astfel, având în vedere cererea tot mai mare de servicii de transport rutier, analiștii de la Cushman & Wakefield prevăd că rutele comerciale europene vor continua să evolueze.

Conform estimărilor,  volumul transportului de mărfuri va crește cu 22% în următorul deceniu, iar până în 2050, Eurostat estimează o creștere de 182% a cererii de servicii de transport de marfă.

Cu toate acestea, există și alți factori care vor afecta în mod semnificativ evoluția industriei de logistică și transport, precum creșterea costurilor, lipsa forței de muncă și problemele asociate congestionării traficului rutier. În plus, dezvoltarea comerțului electronic, a noilor tehnologii (de exemplu, Internetul Obiectelor) și a rețelelor de transport multimodal, dar și anumiți factori politici, precum Brexit, vor avea un impact incontestabil asupra pieței.

Modul în care interacționăm în lanțurile de aprovizionare se schimbă rapid. Transportul tradițional pe distanțe lungi se apropie de un punct critic. Prin urmare, toate părțile ar trebui să coopereze între ele pentru a garanta continuarea liberei circulații a mărfurilor în Europa precum și exportul acestora în afara continentului” comentează autorul raportului, Lisa Graham, Directorul Diviziei de Cercetare și Analiză în cadrul Cushman & Wakefield.

În raportul „The Changing Face of Distribution: The Shape of Things to Come”, ​​Graham listeaza opt ​​coridoare logistice care s-ar putea dezvolta simțitor în următorul deceniu.

Aceste noi coridoare au fost împărțite în funcție de piețe, pe baza estimărilor privind data la care acestea ar fi complet operaționale (unele depind de dezvoltarea infrastructurii, altele de soluționarea unor probleme legale).

Iată care sunt cele opt viitoare coridoare:

Coridorul original (albastru) – coridorul principal prin care mărfurile sunt aduse în Europa, trecând prin porturile din Benelux, Germania și mai departe în nordul Italiei. Datorită importanței crescânde a porturilor mediteraneene, acest coridor poate fi extins în viitor către Genova (Italia);

Coridorul britanic (galben) – se va dezvolta ca rezultat al ieșirii Regatul Unit al Marii Britanii din UE; astfel, rețelele maritime, rutiere și feroviare britanice nu vor mai face parte oficial din coridorul rețelei transeuropene de transport (TEN-T). Brexit poate spori dependența industriei logistice de accesul la porturile britanice;

Coridorul irlandez (portocaliu) – se va crea o nouă rută maritimă între porturile Cork și Dublin (Irlanda) și porturile Zeebrugge și Antwerp (Belgia). Datorită capacității limitate a portului Zeebrugge, creșterea cererii de spații logistice poate fi înregistrată în Belgia în apropiere de Gent și chiar în Olanda;

Coridorul iberic (galben) – disponibilitatea forței de muncă mai ieftine din Spania și Portugalia atrage deja companiile germane de autovehicule. Datorită noilor linii de cale ferată și a infrastructurii rutiere, volumul de transport poate crește în următorii 5-7 ani pe acest coridor;

Coridorul central european (galben) – investițiile în rețeaua de autostrăzi și conexiuni feroviare în cadrul TEN-T au sporit deja eficiența distribuției de-a lungul coridorului existent.

Coridorul Mării Nordului (galben) – distribuția pe acest coridor, care leagă portul Hamburg de Copenhaga și Malmö, se va îmbunătăți semnificativ după finalizarea în 2021 a tunelului dintre Rødby și Puttgarden, tunel care va fi disponibil pentru vehiculele grele și trenurile de marfă;

Coridorul Mării Negre (roșu) – coridor de distribuție care va fi operațional după finalizarea rețelei de autostrăzi între orașele care au port la Dunăre. Din acest motiv,  România poate juca un rol-cheie în dezvoltarea acestui coridor, cu condiţia să investească în dezvoltarea infrastructurii rutiere;

Coridorul baltic (roșu) – importanța tot mai mare a țărilor baltice ca locații industriale va depinde de construirea unei rețele rutiere și feroviare în cadrul TEN-T, care va conecta această regiune cu ţări precum Finlanda, Polonia, Republica Cehă și Germania. Sunt necesare investiții importante în infrastructură, care ar putea permite o dezvoltare ulterioară a acestui coridor pe termen lung.

-
+

Foto: Cushman & Wakefield

Am planificat viitoarele coridoare logistice, luând în considerare și inovații precum combustibilii alternativi și dezvoltarea transportului multimodal. Pentru a-și păstra eficiența în viitor, transportul rutier trebuie să evolueze spre autonomie sau integrare electronică pentru a reduce congestionarea traficului și pentru a îmbunătăți gradul de siguranţă ” explică Rob Hall, Directorul departamentului Logistics and Industrial Real Estate din cadrul Cushman & Wakefield.

Potrivit acestuia, dezvoltarea unui transport rutier ecologic este prioritara: „Până în 2030, toate autostrăzile majore vor trebui să aibă stații de alimentare care să ofere combustibili alternativi sau infrastructura de încărcare pentru vehiculele electrice. Sarcina sectorului public și privat este să se asigure că aceste soluții ecologice sunt nu doar benefice din punct de vedere financiar, ci și consecvente „, adaugă Hall.

comentarii

comments0 comentarii
thumbnail
Pentru a vedea notificările de la comentarii, mergeți la profil