TransInfo

Sursa foto: CST

Parlamentul elvețian a aprobat legea privind Transportul Subteran de Marfă. Construcția primei secțiuni a metroului va începe în 2026

Puteți citi articolul în 3 minute
|

6.10.2021

La sfârșitul lunii septembrie parlamentul elvețian a aprobat Legea federală privind Transportul Subteran de Marfă. Construcția metroului cu trei benzi utilizat pentru transportul de marfă, denumit Cargo sous terrain (CST), va începe în 2026. Proiectul inițiat de sectorul privat va conecta importante centre logistice elvețiene și zone metropolitane în regim non-stop.

Noul tip de infrastructură subterană destinată transportului de marfă va fi complementar rețelei rutiere și feroviare și va contribui la decongestionarea traficului terestru. CST va reduce traficul de camioane cu 40%.

CST va fi un sistem subteran complet automatizat care va permite transportul atât al paleților, cât și al coletelor, articolelor individuale, dar și al mărfurilor în vrac, precum și depozitarea intermediară a acestora. Pentru funcționarea CST va fi utilizată energia regenerabilă.

Tunelurile CST vor fi construite la o adâncime de până la 50 de metri și vor avea 6 metri în diametru. În aceste tuburi vor fi amplasate trei șine, câte una în fiecare direcție, plus o bandă de serviciu în mijloc și vor opera vehicule complet automatizate și autonome. Aceste vehicule mici, alimentate cu inducție electromagnetică, se vor încărca și descărca automat cu ajutorul rampelor sau ascensoarelor. Inițiatorii proiectului susțin că vehiculele vor putea circula non – stop cu o viteză de 30 de kilometri pe oră.

Suplimentar, un sistem monorail pentru colete, suspendat în coroana tunelului, va putea funcționa la viteză de două ori mai mare.

Inițial este planificată construcția un traseu cu o lungime de 70 de kilometri între Härkingen-Niederbipp și Zurich. Costurile pentru prima etapă a construcției se vor ridica la 3.2 miliarde de euro. Până în 2045 este prevăzută construcția unei rețele cu o lungime de 500 de kilometri care se va extinde pe întreg teritoriul Elveției, costul căreia se va ridica la 32 de miliarde de euro.

Important de menționat este faptul că statul elvețian nu va oferi sprijin financiar pentru construcția CST, aceasta fiind o inițiativă privată, printre acționarii CST AG aflandu-se companiile Migros, SBB, Rhenus Alpina, DSV, Swisslog, precum și Swiss Post și Swisscom.

Etichete