Directiva detașării lucrătorilor presupune soluții care vor afecta companiile din întreaga Uniune. Experții pe care Trans.info i-a intervievat recent afirmă că noile reglementări vor fi resimțite din punct de vedere financiar nu numai de companiile „noii” Uniuni, ci și de către cele din Europa de Vest.
Numărul lucrătorilor detașați este de aproximativ 2,3 milioane în întreaga Uniune Europeană. Potrivit datelor Eurostat, această cifră reprezintă aproximativ 1% din totalul forței de muncă la nivel european și doar 0.5%, dacă îi luăm în calcul doar pe angajații cu normă întreagă.
Un raport al evoluției numărului de angajați detașați în Uniunea Europeană arată astfel:
2010: 1,5 mln
2015: 2 mln
2016: 2,3 mln
sursa: Eurostat
În ceea ce privește numărul de angajați detașați, Polonia este lider în Europa de mulți ani. Cele mai recente date disponibile arată că în 2016, companiile poloneze au trimis peste 513.000 de angajați în alte țări ale Uniunii Europene. Estimările arată că în anul 2017 acest număr era chiar mai mare.
România, pe de altă parte, nu stă la fel de bine. Conform Eurostat, numărul angajaților români detașați într-o țară membră UE în 2016 a fost puțin peste 50.000, cu o creștere semnificativă totuși comparativ cu 2010 (de aprox 50%).
Pentru că trendul este unul de creștere, modificarea directivei privind detașarea lucrătorilor va impacta foarte mult statele nou intrate în Uniune.
Potrivit inițiatorilor săi, directiva trebuie să egalizeze condițiile de concurență pentru companiile din întreaga Europă și să permită angajaților detașați să câștige la un nivel adecvat nivelului veniturilor din țara în care lucrează.
Conform experților, efectul directivei, însă, va fi opus celui dorit. Printre consecințele nefaste ale acestor noi prevederi va apărea, de asemenea, și „protecționismul”.
“Grija față de angajați este doar un pretext.”
„Forma directivei are o latură protecționistă. Țările mai bogate din Uniunea Europeană dictează țărilor cu un grad mai scăzut de dezvoltare condițiile în care trebuie să aibă loc o concurență liberă. Este regretabil faptul că acest lucru se întâmplă în acele zone în care țările din noua Uniune au avut succes. Ce este mai rău, reglementările vor afecta în special sectorul serviciilor. Iar studiile arată că libertatea reală de a furniza servicii are un impact foarte mare asupra creșterii economice și a creării de locuri de muncă” subliniază dr Marcin Kiełbasa, avocat, membru al Inițiativei pentru Mobilitatea Muncii.
„Bineînțeles că este vorba despre protecționism. În plus, este vorba de unul mascat. Sub pretextul grijii față de angajații din alte țări, se are în vedere împiedicarea concurenței din sectorul serviciilor. Nu este nimic neobișnuit, datorită poziției foarte slabe a Poloniei si a tarilor est-europene.”– confirmă economistul prof. Witold Orłowski, membru al Consiliului Național pentru Dezvoltare din Polonia.
Potrivit lui dr Marcin Kiełbasa, sunt justificate chiar și afirmațiile conform cărora o directivă mai strictă privind detașarea lucrătorilor este o negare a valorilor Uniunii Europene.
„Și din această cauză consumatorii vor avea de suferit. Nu numai cei din țările Europei Centrale, ci și cei din Occident. Probleme vor avea, de asemenea, companiile care exportă mărfuri în afara Uniunii Europene” – observă expertul Inițiativei Privind Mobilitatea Forței de Muncă. „Sectorul construcțiilor se va confrunta cu o problemă similară. Dacă serviciile vor fi mai scumpe, acestea vor deveni mai puțin accesibile și va trebui să așteptați mai mult pentru a fi furnizate.”
În mod similar, dispozițiile directivei Uniunii Europene sunt evaluate de Robert Gwiazdowski, expert în cadrul Centrului Adam Smith:
„Faptul că, de exemplu, cazarea unui șofer peste noapte va costa mai mult, trebuie să fie inclusă în prețul bunurilor. Nu poate fi altfel. Acest lucru va determina creșterea costurilor de transport și, astfel, a prețurilor bunurilor transportate. Nu există altă opțiune.” subliniază el.
„Salarii mai mari. Da, dar numai pentru câțiva.”
Teoretic, angajații ar trebui să fie fericiți, deoarece vor câștiga mai mult, dar în practică – așa cum subliniează prof. Orłowski – mai puțini oameni vor beneficia de pe urma aceastei fericiri aparente. Deoarece un număr considerabil mai mic dintre ei vor avea de lucru.
„Nu vor exista efecte catastrofale, dar, fără îndoială, rentabilitatea va scădea. Iar o parte dintre est-europenii care ar putea lucra pentru un salariu mai bun, ca lucrători detașați, nu o vor mai putea face” recunoaște economistul. „Ne bazăm pe faptul că unele dintre companiile noastre vor fi mai puțin competitive, deși nu vor pierde această competitivitate definitiv.”
În plus, dr Marcin Kiełbasa subliniază că, în cazul angajaților detașați, problemele legate de remunerația mai mica nu mai sunt, de ceva timp, argumentul cel mai important atunci când sunt angajați.
Un criteriu la fel de important (adesea mai important) este disponibilitatea și calitatea angajatilor. Creșterea salariilor într-un anumit sector nu va duce automat si la îmbunătățirea competențelor acestora.
„Rezultatele raportului Ministerului Economiei și Finanțelor din Franța din anul 2016 arată foarte comic în această situație. Astfel, costul angajarii unui cetatean francez, raportat la nivelul salariului minim, care este un indicator obiectiv ca cerință în temeiul directivei privind detașarea lucrătorilor, a fost mai mic decât costul unui lucrător detașat din Polonia, Spania sau Portugalia” – spune dr Kiełbasa. „Aceste date sunt în contradicție cu ceea ce se aude astăzi cu privire la acest subiect. Iar ministrul economiei și finanțelor din Franța de atunci era președintele de astăzi, Emmanuel Macron.”
Vom continua să ne apropiem de Europa, dar într-un ritm mai lent
Robert Gwiazdowski prezice că unele companii vor încerca să găsească lacune în noile reglementări și modalități de a le ocoli.
„Totul depinde de costurile unei astfel de eludări a legii și de conscintele la care vă puteți expune. Acesta este un calcul simplu, la fel ca în cazul optimizării fiscale. Companiile est-europene sunt capabile să evalueze riscurile. Ele nu se tem de concurență. Antreprenorii noștri sunt obișnuiți să lucreze în condiții dificile.” explică expertul din cadrul Centrului Adam Smith.
Prin urmare, echilibrarea nivelurilor de dezvoltare economică între țările din Comunitate va continua, bineînțeles, să progreseze, însă ritmul acestui proces poate fi acum mai lent.
„Convergența economică ar trebui să fie efectuată de forțele pieței și să nu fie decretată”
„În ceea ce privește protecționismul cineva câștigă mereu și cineva pierde. În cazul directivei privind detașarea, Polonia va pierde mai mult decât Franța. Cu toate acestea, există încă un echilibru general, dar în acest echilibru general, în cele din urmă, toți vor pierde, pentru că economia va fi prima afectată.” explică prof. Witold Orłowski.
Tendința se va schimba
Istoria Europei arată că, după perioade de presiune puternică din punct de vedere social, există întotdeauna perioade de evolutie. Conform interlocutorilor Trans.INFO, astăzi suntem, încă o dată, în această primă etapă nefavorabilă pentru noile state membre ale Uniunii Europene, dar pe termen lung tendința se va schimba.
„Poate că situația va fi atât de diferită la un moment dat, încât nu va avea sens să revenim la acest subiect. Este ca și cum ar exista interdicția de a vinde mere în Rusia. Am schimbat deja exporturile atât de mult încât nu cred că producătorii noștri ar dori să se întoarcă pe acea piata. Același lucru se va întâmpla și acum. Ceea ce nu ne va ucide, ne va întări. Singura problemă este că această directivă îi poate ucide pe unii.” – concluzionează Robert Gwiazdowski.