“Suntem în situația în care vrem să rezolvăm peste noapte o problemă de logistică colosală”, Viorel Panait, director Comvex

Puteți citi articolul în 8 minute

În aprilie, Ucraina a exportat 2 milioane de tone de cereale, în principal prin porturile din România. Cu toate acestea, deja în iulie, logistica de-a lungul acestei rute poate deveni mai complicată din cauza încărcării sezoniere a porturilor românești cu cereale din Serbia, Ungaria și Bulgaria. Apare întrebarea: ce se va întâmpla cu milioanele de tone de cereale din Ucraina? Pentru a găsi răspunsul, am discutat Viorel Panait, CEO-ul Comvex, cel mai mare terminal de mărfuri în vrac din regiunea Mării Negre.

Olga Corochii

Olga Corochii

06.06.2022
“Suntem în situația în care vrem să rezolvăm peste noapte o problemă de logistică colosală”, Viorel Panait, director Comvex
Foto: Viorel Panait

Terminalul acoperă o suprafață de 700.386 metri pătrați în zona de sud a Portului Constanța și este specializat în descărcarea, depozitarea și expedierea mărfurilor solide vrac cum ar fi: minereu de fier, cărbune cocsificabil, cărbune energetic, cocs, bauxite, clinker fiind singurul din arealul Mării Negre în care pot fi operate nave de pînă la 220.000 dwt.

Poziția geografică a terminalului face posibil accesul foarte ușor la rețeaua navigabilă Canalul Dunăre-Marea Neagră – Dunărea – Canalul Rhin – Main ce străbate practic întreaga Europa.

Olga Corochii, Trans.INFO: Logistica exportului de cereale din Ucraina în acest moment nu este o sarcină deloc ușoară. România a devenit unul din partenerii principali ai Ucrainei în acest efort. Cum se transportă cerealele din Ucraina în România?

Viorel Panait: Prin trei mijloace. În ordinea capacității lor sunt: barjele fluviale, transportul feroviar și autocamioanele. Dar toate aceste mijloace de transport prezintă o serie de limitări.

Barjele fluviale se încarcă pe porturile dunărene Ismail și Reni, apoi sunt transportate pe Dunăre în sus până la Cernavodă. De la Cernavodă, acestea traversează canalul Dunăre-Marea Neagră, care conectează Dunărea cu portul Constanța.

Odată ajunse în portul Constanța aceste convoaie, care au până la 18 mii de tone capacitate, sunt descărcate și ulterior cerealele sunt încărcate pe nave maritime.

În ceea ce privește transportul feroviar, există o limitare legată de ecartament: osiile în CSI diferă de standardul european, fapt care necesită mutarea vagoanelor de pe o categorie de osii pe o altă categorie. Și acest parcurs funcționează, dar este, evident, limitat de capacitatea de a transpune vagoanele.

Al treilea mod de transport este într-o mai mica măsură implicat – transportul rutier de marfă. Dar și acest mod de transport este afectat de lipsa de șoferi, distanțe lungi, ș.a.m.d.

Cum a devenit portul Constanța punte de legatura dintre Ucraina și restul lumii?

Nu pot să nu remarc faptul că Ucraina era legată logistic de unele porturi din Polonia, dar probabil ar fi fost o idee foarte buna că Ucraina să fie legată mai bine de aceasta ieșire de scăpare a ei- Constanța, pentru că este portul la 300 km distanța. Mărirea capacității de conectare a Constanței cu Ucraina rămâne în continuare un deziderat.

Există o înclinare de a discuta despre cereale, dar Ucraina are nevoie de multe lucruri. De exemplu, una din nevoile primordiale ale Ucrainei este să exporte pe piețele mondiale minereuri de fier. Ori lipsa acestor minereuri ar produce de asemenea efecte economice dezastruoase, efecte inflaționiste care trebuiesc împiedicate.

De aici concluzia: este perfect rațional ca Ucraina să fie legată de portul Constanța. Ucraina este o economie mare, iar portul Constanta este un port mare care leagă regiunea Marii Negre cu sudul Europei, pe cand porturile de la Marea Baltică sunt utile Ucrainei pentru alte destinații.

Care sunt avantajele portului Constanța în comparație cu cele de la Marea Baltică : Gdynia, Gdansk, Klaipeda?

Porturile acestea au o capacitate mai mică de tranzit a cerealelor. Este important să înțelegem că porturile trebuie să deservească niște utilizatori aflați în zona de influență a respectivelor porturi, iar portul Constanța trebuie să deservească destinații care sunt mai apropiate, cum sunt Africa, Orientul Mijlociu, Europa de Sud.

Pe lângă cele 24 milioane de tone de cereale care știm că există la moment în Ucraina, în acest an urmează să mai producă încă 87 de milioane de tone. Prognoza este că la finalul anului Ucraina va avea circa 100-110 milioane de tone de cereale care vor trebui exportate.

În aceste condiții nu este loc de vanitate. Trebuie să constientizam cu toții că este nevoie de un efort comun. Și porturile de la Marea Baltică și portul Constanța, toate ieșirile posibile pentru aceste cereale trebuie să fie utilizate, toate mijloacele de infrastructură care pot servi acestui efort trebuie să fie utilizate.

Cum ați stabilit colaborarea cu companiile din Ucraina?

Am avut întrevederi cu companii din Ucraina, cât și cu reprezentanți ai guvernului ucrainean, cu echipa de coordonare din cadrul ministerului agriculturii din Ucraina și a premierului ucrainean.

Suntem acum în situația în care vrem să rezolvăm într-un interval de timp scurt, practic peste noapte, o problema de logistică colosală, ori în aceste condiții este prea puțin doar inițiativa unor firme private, chiar dacă sunt însuflețite de această dorință de a ajuta.

Vă sprijină guvernul în acest efort?

Da. Recent ministrul transporturilor Sorin Grindeanu a anunțat un program de reabilitare și modernizare a unor linii de cale ferată în portul Constanța de natură să îmbunătățească sosirea vagoanelor.

A mai fost anunțat un program prin care unele instalații feroviare din vecinătatea frontierei cu Ucraina să fie îmbunătățite, deoarece noi nu avem suficientă capacitate de transpunere a vagoanelor de cale ferată de pe ecartamentul CSI pe ecartamentul european, domnul ministru Grindeanu a dat ordin să se demareze un asemenea program.

Apoi au fost instituite măsuri de exceptare a autocamioanelor ucrainene cu privire la condiții de gabarit, greutate și normă de poluare a motoarelor autocamioanelor atunci când se află pe teritoriul României.

La rândul nostru, am luat inițiativa de a mări capacitatea de descărcare a barjelor. Astfel Comvex a investit 4 milioane de euro, iar investiția va fi gata în luna iunie. În acest sens am avut sprijin din partea autorităților locale pentru a obține toate aprobările pentru a dezvolta această investiție.

Cred că este necesară o schemă de finanțare europeană prin care să putem cumpăra mai multe echipamente și utilaje astfel încât să putem susține pe termen lung și coordonat acest efort de logistică.

Când va începe recolta în România, ce se va întâmpla cu miile de tone de cereale din Ucraina?

În România nutrim un sentiment de compasiune față de situația din Ucraina, inclusiv și în port, atât eu, cât și colegii mei împărtășim acest sentiment, care dincolo de compasiunea umanitară, trebuie să se materializeze în sprijin economic. Oamenii aceștia au nevoie de tranzitul de cereale, au nevoie să însămânțeze câmpurile cu recolta cea nouă, de îngrășăminte chimice, prin urmare sprijinul acordat este unul binevenit. Mai mult decât atât, suntem conștienți că absența acestor cereale de pe piețele internaționale ar fi de măsură să producă un val mare de foame.

Portul Constanța are mai multe terminale. Comvex este cel mai rapid terminal din Europa, avem capacitatea de a încărca 70 mii tone/zi. În aceste condiții în prezent avem o capacitate de natură să dea un sprijin celor 24-25 milioane de tone despre care știm că există în Ucraina. Odată cu apariția recoltei doi în România, Ungaria, Serbia, vor fi niste constrângeri, dar avem dorința de a ajuta și mai departe.

În momentul de față când încă nu a început recolta în România există un supliment de capacitate, dar trebuie să înțelegem faptul că principala piedică este trecerea cerealelor din Ucraina către România.

Cele mai citite articole
comentarii
0 comentarii
Utilizator şters
Cele mai citite articole