TransInfo

Volumul traficului de mărfuri prin porturile românești înregistrează creșteri

Puteți citi articolul în 3 minute
|

2.04.2021

Transportul naval  ocupă un loc central în implementarea strategiei europene Green Deal, prin capacitatea de a prelua cantități importante de mărfuri de la transportul rutier, contribuind la obținerea dezideratului de neutralitate a emisiilor de carbon până în 2050. Acest tip transport este susținut în sinergie și de Mecanismul Interconectarea Europei 2021-2027, cu accent deosebit pe modernizarea căilor navigabile.

După ce a înregistrat o scadere cu 11,1% la sfârșitul lui 2020, faţă de 2019, volumul traficului de mărfuri din porturile românești a început să crească din nou.

Începând cu luna ianuarie 2021 porturile maritime românești au înregistrat un trafic general de mărfuri în creștere cu 6,63% în comparație cu ianuarie 2020. Traficul maritim a crescut cu 3,26% față de aceeași perioadă din 2020, iar cel fluvial cu 18,16%.

Portul Constanța a manipulat 4.509.264 tone de mărfuri, cu 10,80% mai mult față de ianuarie 2020. Au influențat pozitiv creșterea cantităților de: cereale (+10,22%), minereuri de fier (+64,26%) minereuri neferoase (creștere de 3,6 ori), produse petroliere (+24,68%), îngrășăminte (+3,67%) și produse chimice (+14,03%).

În prima lună a anului 2021, zona petrolieră Midia a derulat un trafic total de 567.958 tone de mărfuri, cu 18,30% mai mic decât în ianuarie 2020, iar portul Mangalia a manipulat 21.424 tone de mărfuri, cu 26,54% mai mult decât în ianuarie 2020.

Traficul de containere din portul Constanța a totalizat 451.451 tone, respectiv 46.206 TEU (containere standard), fiind mai mic cu 18,19%%, în tone, față de luna ianuarie 2020.

Reamintim, că Programul Operațional Transport 2021-2027 (POT) va urmări finanțarea operațiunilor care să contribuie la îmbunătăţirea gradului de utilizare a porturilor românești. Investițiile vor viza cu precădere porturile situate pe rețeaua primară a României (Constanta, Sulina, Tulcea, Galați, Brăila, Cernavodă, Călărași, Oltenița, Giurgiu, Corabia, Bechet, Calafat, Drobeta T. Severin, Moldova Noua) și se vor axa pe infrastructura portuară ce cuprinde cheiuri, dane, bazine diguri și alte construcții hidrotehnice similare, utilitățile pentru serviciile portuare, căile de acces rutier și feroviar, platforme (inclusiv utilitățile aferente).
Totodată, investițiile privind modernizarea și dezvoltarea terminalelor intermodale situate în aria portuară vor fi susținute de această prioritate.

Se așteaptă ca realizarea operațiunilor menționate să conducă la creșterea volumului de mărfuri operate în cadrul porturilor aflate pe rețeaua primară a României, creșterea ariei deservite de aceste porturi, precum și creșterea tranzitului de mărfuri către vecinii României ce nu au acces la zone maritime.

Spre deosebire de Programul Operațional Transport 2021-2027, Planul Național de Relansare și Reziliență nu prevede finanțare pentru modernizarea porturilor românesti.

Etichete