În timp ce unii visează să muncească în IT, după ce a lucrat câțiva ani ca programator, Dmitrij s-a hotărât să devină șofer de camion. Deși avea perspective frumoase în sectorul IT, doar în cel al transporturilor a simțit că trăiește cu adevărat!
Dmitrij s-a născut într-un orășel din regiunea Vitebsk din Bielorusia, la granița dintre Rusia, Letonia și Lituania. Este un colț îndepărtat de lumen după cum sigur declară. Profesia de programator în satele din regiune este mai degrabă o raritate.
Au fost vremuri foarte grele: salarii mici, aproape nimănui nu îi venea să stea la calculator. Profesorul nostru organiza lecții suplimentare de programare sâmbăta și așa a încep totul. Am învățat limbajul Pascal, BASIC, lectiile le scriam pe foi, povestește Dmitrij.
150 de dolari lunar ca începător
În timpul studiilor, Dmitrij a tras din greu. În al doilea an, a cunoscut printr-un prieten pe cineva care inițial a lucrat ca programator în State, dar apoi s-a întors la Minsk ca să-și înființeze propria-i companie. I-a inspirat încredere acestei persoane care l-a angajat la firma sa.
La început câștigam 150-200 de dolari. Până la urmă eram începător, nu știam prea multe, dar șeful mi-a dat o carte despre Visual Basic din care îmi punea întrebări. Ajunsesem să merg la lucru și în weekenduri, dar nu mă plângeam. Eram totuși în proces de învățare, afirmă programatorul.
Câteva luni mai târziu, salariul său a crescut la 300-350 dolari, iar după un timp, la 1800 de dolari. Nu o dată a trebuit să lucreze 18 ore, dar, după cum spune, merita.
Ceva însă nu mergea
Munca în IT era totul pentru el. Îi dedica întregul său timp liber, neglija studiile. Învăța mai multe la birou decât la facultate.
Desigur, uneori era plictisitor și monoton, mai ales atunci când trebuia să lucrez la un proiect după altcineva și trebuia să depistez erorile.
De ce tânărul al cărui venit a crescut de 12 ori într-un an, ajungând la aproape 2000 de dolari, ceea în Bielorusia înseamnă un câștig cu adevărat bun, a decis să facă o schimbare atât de drastică a profesiei?
„Munca nu îmi mai aducea nicio satisfacție”, se confesează Dmitrij în paginile de pe dev.by.
De ce transporturile?
În acest sector câștigam câte ceva la începutul studiilor, în special, transportând mobilă. Era din ce în ce mai puțin de lucru în IT, iar în transporturi, din ce în ce mai mult. M-am gândit să mă mult la o altă firmă de informatică, dar șoferia era ea care mă atrăgea, răspunde programatorul.
Până azi își amintește clipe amuzante de la noul său loc de muncă. Mai ales atunci când spuneam clienților că sunt programator. Îl amuza să-i vadă cum le picau fețele și cum se vedea neîncrederea în ochii lor.
Deseori transportam vreun calculator care nu pornea. Atunci mă ofeream să ajut, iar clientul mă întreba suspicios: „- Păi te pricepi la așa ceva?”, la care eu răspundeam ”- Desigur, doar sunt programator”, iar clientul mă întreba uimit: „Programator?! Nu câștigi destul sau ce?!” Răspundeam: “Pur și simplu vreau să trăiesc” – povestește bielorusul.
Câștig bun în numerar și stres puțin
În Bielorusia ca și în alte țări, există o zonă gri. Angajații primesc o parte din salariu la negru, ceea ce pentru mulți este important, întrucât pot dispune zilnic de numerar.
La noul loc de muncă m-am simțit minunat. Aveam nevoie de liber, îmi luam liber. Aveam nevoie să merg la facultate, la cursuri sau examen, nu aveam decât să mă duc! Și nimeni nu avea nicio pretenție de la mine, spune el.
Decizia sa a fost influențată și de faptul că un programator este, de cele mai multe ori, izolat, necomunicativ. Rar când conversa cu cineva, stătea tot timpul la calculator. Ca șofer s-a simțit mai bine din acest punct de vedere, putea comunica cât voia, cunoștea oameni noi.
În transporturi este așa: zilnic oameni noi, fețe noi. Se întâmplă multe lucruri interesante, este mișcare, viață, spune el convingător.
A fost greu, dar transporturile au învins
La un moment dat, Dmitrij s-a hotărât să cumpere propriul camion, primul camion, o furgonetă pentru transportul mărfurilor de până la 3 tone. Alegerea a fost cea potrivită. În el intră mobilă standard dintr-o locuință de 3 camere.
S-a făcut cunoscut foarte repede, și-a creat un portofoliu de clienți și a mai cumpărat încă doua autovehicule. Atunci a primit ordinul de înrolare în armată.
La întoarcere nu mai avea nici clienți, nici comenzi. Piața se schimbase mult, apăruseră numeroși concurenți. Totul datorită legii de „stimulare a activității economice” care încuraja la înființarea de firme.
Atunci Dmitrij s-a gândit să se reîntoarcă la munca în IT. Și-a cumpărat o serie de cărți și a început să învețe din nou. Totuși, transporturile au învins!
„Niciodată nu am regretat”, constată Dmitrij.
Calculul câștigului și pierderilor este foarte simplu. În afară de libertatea pe care o oferă, munca de șofer de camion aduce și un câștig bun.
Programatorul primește 25-30 de dolari pe oră. Însă ziua are 24 de ore. Ceva mai bun nu găsești, zâmbește șoferul. – Apoi, în transporturi mă pot dezvolta, pot cumpăra camioane noi, angaja oameni, adaugă el.
Un șef în permanență deplasare
Acum Dmitrij este managerul unei companii de transport prospere. După cum afirmă, nu ai cum să conduci o companie dacă nu ai condus tu însuți un camion. Asta te ajută să evaluezi obiectiv munca altor oameni.
Când tu însuți ai petrecut ceva timp pe traseu, înțelegi oamenii și greutățile lor. Abia atunci poți aștepta de la angajați să facă ceea ce este fezabil. De aceea, și azi încă mai conduc, explică el.
Acum 5 ani, Dmitrij și-a făcut un cadou foarte masculin de Anul Nou. El însuși pornește pe traseu, livrează mărfuri și se bucură de viață, liberate și liniște.
În prezent, Dmitrij câștigă mai puțin decât un programator, dar simte că trăiește.
Știu că risc. Odată am avut un accident. Am supraviețuit ca prin minune. A trebuit să dau camionul la fiare vechi, nu se mai putea repara. Nu-i nimic, am cumpărat altul nou și am continuat să merg, spune el, optimist.
Foto: Pixabay.com