TransInfo

Autovehiculele comerciale electrice – perspectivă reală sau fantezie?

Puteți citi articolul în 8 minute

În viitorul apropiat este puțin probabil ca piața vehiculelor comerciale din Europa să fie acaparată de vehiculele electrice. Ce schimbări la nivel de piață (și nu numai) ar trebui să se întâmple pentru ca interesul potențialilor cumpărători pentru astfel de vehicule să se traducă într-o cerere reala?

Nu există nicio îndoială că vehiculele tradiționale, din cauza emisiilor dar și a resurselor de petrol în continua scădere, vor fi eliminate treptat, în principal din orașe. Londra și Hamburg sunt doar doua exemple de metropole care introduc o legislație specifica în acest sens.  

Cu toate acestea, este conștientizarea crescândă a efectelor nocive asupra mediului înconjurător capabilă să facă utilizatorii să treacă la mașini electrice?

Am intervievat câțiva experți în transport și logistica în legătură cu perspectivele reale ale acestei schimbări în următorii zece ani.  

Magda Piekarczyk, Manager al Departamentului de Comunicare din cadrul Volkswagen Polonia / Divizia Vehiculele Comerciale, subliniază faptul că piața europeana a vehiculelor comerciale continuă să crească, dar lent. Pentru moment, acest lucru nu înseamnă că automobilele electrice se bucură în mod semnificativ de o popularitate mare.

Interesul clienților în ceea ce privește autovehiculele cu propulsie alternativă va fi asociat nu numai cu dorința de a avea grijă de mediul înconjurător, ci și cu reglementările introduse în orașele mari. Punerea în aplicare a restricțiilor de trafic pentru vehiculele cu combustie în centrele orașelor, datorită legii privind electromobilitatea, va afecta cu siguranță creșterea vânzărilor de autovehicule cu un sistem de acționare alternativ. Clienții vor căuta vehicule care să fie capabile să facă livrări urbane rapide, care sunt în conformitate cu reglementările curente și care  nu își vor pierde caracteristicile de transport. În același timp, aceasta arată cât de important este faptul că vehiculele comerciale, în ciuda utilizării pe bază de energie electrică, nu au pierdut nicio caracteristică funcțională importantă (exemplu: e-Crafter – datorită amplasarii inteligente bateriilor, nu se pierde din volumul spațiului destinat mărfurilor)” spune Magda Piekarczyk.

Analiza numărului de mașini electrice noi înregistrate în țările europene arată că Romania se află pe ultimul loc în aceste statistici. Potrivit Observatorului European al Combustibililor Alternativi (European Alternative Fuels Observatory), aproximativ 217.000 de autovehicule electrice noi au fost înregistrate în țările Uniunii Europene anul trecut, dintre care mai puțin de o mie în Romania.

În comparație, peste 62.000 de vehicule electrice au fost înregistrate în Norvegia și aproape 54.000 în Germania.

De unde această diferența mare? După cum reiese din raportul „Direcții în 2018. Interferența statului în anumite sectoare ale economiei – scară și condiții de succes”, elaborat de PwC, dezvoltarea electromobilității nu va fi posibilă fără un sprijin mai mare din partea statului, sub formă de stimulente fiscale. Iată cazul Poloniei:

Ponderea automobilelor cu motor electric în Polonia este de numai 0,2%. În comparație, în Germania și Franța este de 1,6 % și respectiv 1,8 %. În acest context, se remarcă țările scandinave, și în primul rând Norvegia, unde ponderea automobilelor electrice la sfârșitul anului 2017 a atins 35%” spune Olga Plewicka, expert în sectorul automobilelor în cadrul DNB Bank Polska.

Stimulentele fiscale efective pot afecta în mod semnificativ decizia de a cumpăra o mașină electrică, deoarece nu există nicio îndoială că directorii companiilor poloneze sunt pregătiți să comande astfel de autovehicule.

Un studiu realizat de Kantar Public arată că 60 % dintre antreprenorii europeni plănuiesc să cumpere un autovehicul electric în următorii 3 ani.

Să ne întoarcem putin în Scandinavia.

Succesul Norvegiei și al altor țări scandinave în popularizarea mașinilor electrice, conform autorilor raportului PwC, rezultă, într-o măsură semnificativă, din reglementările relevante și politica de stat.

Conform legii bonus-malus, cu cât sunt mai mari daunele produse de automobil mediului înconjurător, cu atât mai mari sunt costurile care rezultă din deținerea acestuia. 

În Norvegia, achiziționarea unui autovehicul cu zero emisii sau emisii reduse presupune scutiri de taxe sau subvenții din partea guvernului. În afară de Norvegia, cele mai atractive taxe verzi se aplică în Franța, Marea Britanie și Germania.

Despre ce sume este vorba?

De exemplu, în Franța și Spania, cumpărătorul unui autovehicul electric poate conta pe o subvenție de 6.000 -10.000 EUR (plus eventualele prime pe dezmembrare a autovehiculului vechi), ușor mai scăzute sunt subvențiile din Germania (de asemenea, „sunt răsplătite“ achizițiile de autovevhicule electrice pentru flota auto), iar în Norvegia mașinile electrice sunt scutite de TVA la achiziționare (un sfert din preț), și taxele de înregistrare și de cele rutiere.

În multe cazuri, utilizatorii unor astfel de vehicule nu plătesc pentru locurile de parcare și pentru utilizarea drumurilor cu taxă. Pe de altă parte, în Rotterdam, camioanele electrice pot călători pe centura de autobuz (în număr de 19 în oraș), iar de luni până joi între 18 și 20 pot livra bunuri în magazinele din zonele pietonale.

Conform celei mai recente analize pregătite de LeasePlan ca parte a studiului global Car Cost Index, vehiculele electrice există deja la prețuri competitive în mai multe țări europene.

În Norvegia și Olanda, acestea sunt mai ieftine decât autovehiculele cu sisteme de propulsie tradițională, în timp ce în Belgia și Marea Britanie diferența de cost total, în ceea ce privește deținerea unui astfel de autovehicul, scade rapid.

Cu toate acestea, trebuie să ne amintim de bunăstarea relativă atât a societății, cât și a statului norvegian. Este un factor în afara reglementărilor, care a facilitat în mod semnificativ construirea infrastructurii necesare pentru utilizarea convenabilă a autovehiculelor electrice. Originea și prețul scăzut al energiei electrice utilizate în Norvegia sunt, de asemenea, semnificative „, adaugă Olga Plewicka.

Potrivit studiului Kantar Public, cei mai dispuși să cumpere mașini electrice sunt directorii întreprinderilor mijlocii, cu până la 49 de angajați.

În al doilea rând, sunt întreprinderile mici (26%), iar companiile mari se situează pe al treilea loc (20%). Cu toate acestea, cu scăderea posibilă a prețului acestor mașini, va exista un interes sporit pentru achiziționarea lor, în special de către întreprinderile mici, cu până la 9 angajați (47%) și de către întreprinderile mari, cu peste 50 de angajați (37%).

În studiul cumpărătorilor efectuat de Innogy, una dintre principalele bariere în calea dezvoltării electromobilității se dovedește a fi o infrastructură limitată de încărcare, care la rândul său se datorează lipsei de autovehicule electrice. De aceea este atât de important să creăm simultan cererea și oferta: construirea atât a infrastructurii, cât și introducerea pe piață a autovehiculelor electrice. Există, de asemenea, vești bune pentru persoanele care folosesc mașina în principal în oraș: bariera de acoperire nu apare aici, cu condiția ca vehiculul să poată fi reîncărcat la locul de reședință. Astăzi, zona de acoperire este de 150-250 km, deci la o medie zilnică între 25-40 km, încărcarea mașinii ar fi necesară o data la câteva zile” spune Maciej Chmieliński, managerul Incubatorului de e-mobility din cadrul Innogy Polska.

Etichete