Aveți o știre nouă? Spuneți-ne și nouă despre aceasta!

Ați fost vreodată sancționat din cauza neasigurării corespunzătoare a încărcăturii, deși erați convins că ați respectat întocmai prevederile și regulamentele în vigoare? Dacă răspunsul este afirmativ, atunci acest articol vă va fi foarte util.

În primul rând, este important de notat că standardul european PN-EN 12195-2 privind asigurarea încărcăturii se aplică pe întreg teritoriul european.

Acest standard presupune ca persoanele care manipulează încărcătura să folosească elemente de fixare flexibile, cum ar fi chingi, lanțuri și cabluri, precum și alte echipamente specifice în funcție de tipul de încărcătură.

Acest standard specifică cu exactitate cerințele care trebuie îndeplinite prin intermediul chingilor și conține, de asemenea, formule pe care le puteți folosi la calcularea numărului de elemente necesare pentru a asigura eficient încărcătura.

Mai întâi, însă, să “distrugem” doua mituri

Culoarea benzilor de fixare nu le garantează rezistența (deși cele mai puternice sunt, de obicei, portocalii). De asemenea, numărul de curele nu este cel mai important – ceea ce contează este puterea și rezistenta acestora, precum și modul în care sunt fixate.

Gama de chingi disponibila pe piață este foarte largă.

Mai jos, veți găsi câteva sfaturi practice care să va ajute să evitați eventualele penalizări.

Cele mai des întâlnite modele de chingi pentru ancorarea mărfurilor pot avea următoarele variabile: pot suporta intre 0,7t – 7,5t, pot avea o lățime cuprinsa intre 25 mm la 75 mm și o înălțime intre 7,5 până la 12 metri.

Acestea sunt cele mai comune dimensiuni dar, desigur, se pot găsi cu ușurință variante de 16 metri lungime.

Atunci când selectați chingile, este important să urmăriți specificațiile acesteia, mai degrabă decât culoarea.

Eticheta este de obicei cusuta la unul din capete. În timp ce culoarea chingii poate fi un indiciu pentru forța de ancorare și de susținere,  culoarea indicata pe eticheta este cea care ne informează întotdeauna cu exactitate despre materialul din care este realizată aceasta. Astfel:

o etichetă cu culoarea albastră ne informează că acea chingă este fabricată din poliester (PET). Acestea sunt cele mai comune modele, cu aplicabilitate universală. Ele își păstrează proprietățile la temperaturi cuprinse între -40 și + 100 ° C și sunt rezistente la acizi minerali,

o etichetă cu culoarea verde înseamnă că chinga este fabricată din poliamidă (PA). Acest tip funcționează bine în aceeași gamă de temperaturi cu o curea din poliester, dar este rezistentă în plus la substanțe alcaline; nu este rezistentă în schimb la acizi minerali.

o etichetă cu o culoare maro indică faptul că acel tip de chingi este fabricat din polipropilen (PP). Își păstrează proprietățile la temperaturi: de la -40 la 80 ° C și nu este rezistent la acizi.

De asemenea, parametrii afișați pe etichetă sunt foarte importanți.

-
+

Deși specificațiile de pe etichetă pot părea greu de descifrat pentru oricine la prima vedere, haideți să le deslușim împreună.

LC este primul și unul dintre cei mai importanți parametri de pe etichetă și reprezintă capacitatea de ancorare, adică forța maximă permisă pe chingă fără a cauza ruperea, exprimată în daN. 1 daN = 1kg.

SHF (Standard Hand Force) este al doilea parametru.

Notă: majoritatea produselor au parametrul SHF = 50 daN, ceea ce înseamnă că acel produs este proiectat pentru a susține o presiune maximă de 50 kg. De aceea, chingile nu pot fi extinse prin adăugarea unei alte piese care este la îndemână. Chinga nu trebuie să fie prea strânsă, pentru că nu va funcționa corespunzător.

Al treilea parametru: STF (Standard Tension Force) – care, asa cum ii spune și numele, este o forță care acționează asupra sarcinii ținute pe podeaua unui vehicul creată prin fixarea și tensionarea manuală a chingii.

Cu cât este mai mare STF, cu atât mai mult poate fi strânsă chinga.

De exemplu, STF = 1000 daN înseamnă că, atunci când fixați o sarcină „de sus”, cureaua va lega paletul  cu o presiune egală cu 1 tonă (forța de 10000 N). Se recomandă ca acest parametru să nu fie mai mic de 550 daN – această valoare ar trebui să ne permită deja să împiedicăm deplasarea încărcăturii pe podeaua vehiculului. În plus, în unele țări (cum ar fi Austria și Germania) se aplică standarde suplimentare, conform cărora STF nu poate fi mai mică de 500 daN.

Eticheta mai conține, de asemenea, informații despre extensia permisă.

Acest parametru este exprimat ca procent (%) și, conform standardului EN 12195-2, nu poate depăși 7%. Desigur, cu cât extinderea este mai mică, cu atât mai bine. Eu personal aș recomanda alegerea chingilor cu extindere de 4% sau maxim 5%.

Și cel mai important lucru este faptul că o etichetă trebuie să aibă un marcaj cu „EN 12195-2„, ceea ce confirmă respectarea de către producător a standardului european.

Cu toate acestea, o selecție adecvată conform specificațiilor de pe etichetă nu este suficientă.

Amenzile pot fi acordate și pentru:

eticheta ilizibilă. Este suficient ca un singur parametru să fie greu de citit, iar chinga poate fi considerată ca neîndeplinind cerințele standardului EN 12195-2

pozitionare defectuoasă (rasucire, etc). Chiar și o singură răsucire determină o distribuție inegală a forțelor: forțele mai mari vor acționa pe marginea unei curele răsucite, iar cele inferioare în centrul ei, prezentând riscul ruperii acesteia sub forța LC

o chingă umedă. Știm cu toții că un prosop umed este mai dificil de rupt. Din nefericire, în cazul chingilor, situația funcționează invers. Particulele de apă schimbă negativ proprietățile acesteia și îi slăbesc rezistenta

uzura; chingile sfâșiate, tăiate și cele cu modificări vizibile în structura țesăturii lor, evident, nu corespund parametrilor descriși pe etichetă.

Rezumând, atunci când alegem chingile de ancorare, nu trebuie să ne bazăm doar pe culoarea lor.

Deși, de obicei, ordinea standard a rezistentei este: verde, albastru, galben, roșu și portocaliu, –  o culoare în sine nu este o garanție a parametrilor reali ai acesteia.

Proprietățile adecvate ale unei curele pot fi garantate numai de eticheta lizibilă cu marcajul standardului EN 12195-2. Notă: Chingile de legătură formate din două părți trebuie să aibă două etichete, câte una pentru fiecare parte!

În următoarele articole vom discuta despre metodele suplimentare de fixare a încărcăturii.

Așadar, înainte de următorul traseu, verificați etichetele chingilor de ancorare pentru a evita sancțiunile. Drumuri bune!

Foto: Pixabay

comentarii

comments0 comentarii
thumbnail
Pentru a vedea notificările de la comentarii, mergeți la profil