Studiu de caz: podul peste Dunăre de la Brăila sau care este diferența dintre un constructor profesionist și un stat român cimentat în incompetență și nepăsare.
În aprilie 2017 Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a pornit licitația de proiectare și execuție a celei mai mari investiții singulare în infrastructura rutieră din România de până acum – aproape două miliarde de lei pentru podul peste Dunăre de la Brăila și conexiunea lui la rețeaua de drumuri existentă. Surprinzător, CNAIR a decis soluționarea separată a utilităților.
Au trecut 2 ani și 8 luni de atunci, iar situația relocărilor de utilități este în continuare în aer, împiedicând antreprenorul să se apuce de treabă pe cei 21 de km de drumuri de legătură din județele Tulcea și Brăila!
Au fost anulate două licitații aferente mutării conductelor de gaze naturale, cea de-a treia, începută în septembrie 2019, fiind suspendată din octombrie. Mai mult, au fost anulate și două licitații de relocare a rețelelor electrice și de telefonie, iar cea de-a treia, lansată în aprilie 2019 (doar proiectare), este încă nefinalizată. Mai avem: a fost anulată și o licitație pentru rețelele edilitare (apă-canal) plus irigații, nefiind până în prezent repornită!
Contractul a fost semnat la începutul anului trecut, iar asocierea italo-japoneză (Astaldi-IHI Infrastructure) a dat startul proiectării în martie și în august 2018 a predat proiectul tehnic la CNAIR. Acum 12 luni s-a obținut prima autorizație de construire la pod și imediat s-au văzut și lucrări în teren.
Mai simplu: un proiect tehnic al unui pod de sute de milioane de euro finalizat în 5 luni și 2 ani și jumătate de nimic pentru relocarea utilităților! Domnule premier Orban, domnule ministru Bode, când faceți curățenie în CNAIR?!
