Codul Muncii îi obligă pe angajatori să aibă o condica a orelor de muncă prestate de salariaţi, pe care să o pună la dispoziţia inspectorilor ITM în caz de control. În cazul transportatorilor, aceste ore de muncă vor putea fi evidenţiate prin intermediul înregistratorilor din cardul tahograf.
Astfel, fiecare oră prestată de salariaţi trebuie evidenţiată într-un registru special ce va fi păstrat de angajatori la locul de muncă. Obligaţia angajatorului de a ţine o evidenţă orelor de muncă prestate de către fiecare salariat nu este nouă, aceasta fiind prevăzută în Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii, încă de la intrarea în vigoare a acesteia, la 1 martie 2003.
Una din modificările pe care OUG 53/2017 le-a adus Codului Muncii se referă la evidenţierea orelor de începere şi terminare a programului de lucru. Prin modificarea adusă articolului 119 din Codul Muncii, începând cu dată de 7 august 2017:
„Angajatorul are obligaţia de a ţine la locul de muncă evidenţă orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidenţierea orei de începere şi a celei de sfârşit al programului de lucru, şi de a supune controlului inspectorilor de muncă această evidenţă, ori de câte ori se solicită acest lucru.”
Conform autorităţilor, această evidenţă este obligatorie nu numai pentru a crea posibilitatea verificării modului în care angajatorul respectă prevederile legale privind timpul de muncă şi de odihnă dar şi pentru întocmirea corectă a statului de salarii.
Cum se pot evidenţia orelor de începere şi terminare a programului de lucru în domeniul transporturilor rutiere?
Conform unor precizări aduse de reprezentanţii Inspecţiei Muncii:
În ceea ce priveşte modalitatea de evidentiere a orelor de muncă efectiv prestate de către salariat, legiuitorul nu a stabilit modul în care angajatorul trebuie să ţină această evidenţă, acesta, având, conform Codului Muncii, atributul de a stabili organizarea şi funcţionarea unităţii. Astfel, această evidenţă poate fi ţinută atât pe suport de hârtie cât şi electronic, pentru persoanele care au acces la locul de muncă pe baza unui card sau înregistrează intervalul în care prestează efectiv activitatea în orice alt mod (de exemplu, înregistrarea în tahograf a perioadelor de conducere, a pauzelor şi perioadelor de odihnă ale conducătorilor auto), urmând că întocmirea evidenţei lunare centralizatoare să aibă la baza aceste documente primare de evidenţă a timpului real de muncă efectuat de către salariat la locul sau de muncă, indiferent dacă acesta este fix sau mobil.”
Timpul de muncă al lucrătorului mobil care desfăşoară activităţi de transport rutier este definit de H.G. nr. 38/2008 privind organizarea timpului de muncă al persoanelor care efectuează activităţi mobile de transport rutier, cu modificările şi completările ulterioare.
Conform art 3 din HG 38/2008 timpul de muncă al lucrătorului mobil este perioada de la începutul şi până la sfârşitul timpului de lucru, în cursul căreia lucrătorul mobil se află la postul sau de lucru, la dispoziţia angajatorului şi în exerciţiul funcţiilor sau activităţilor sale, adică perioada dedicată tuturor activităţilor de transport rutier.
Aceste activităţi sunt, cu precădere, următoarele:
-
conducerea autovehiculului
-
încărcarea şi descărcarea mărfii
-
ajutorul acordat pasagerilor la urcarea şi coborârea din vehicul
-
curăţenia şi întreţinerea tehnică
-
toate celelalte activităţi care vizează asigurarea siguranţei vehiculului, a încărcăturii şi a pasagerilor sau îndeplinirea obligaţiilor legale ori de reglementare direct legate de operaţiunea de transport aflată în desfăşurare, inclusiv supravegherea încărcării şi descărcării, formalităţile administrative legate de poliţie, vama, serviciul de imigrare etc.
-
perioadele de timp în care lucrătorul mobil nu poate dispune liber de timpul sau şi i se cere să fie la postul sau de lucru, gata să întreprindă activitatea să normală, îndeplinind anumite sarcini asociate serviciului, în special în timpul perioadelor când aşteaptă să se facă încărcarea sau descărcarea, dacă durata previzibilă a acestora nu este cunoscută dinainte, şi anume fie înaintea plecării, fie chiar înaintea începerii efective a perioadei în cauza, fie în condiţiile generale negociate între partenerii sociali.
