TransInfo

Foto: Trans.INFO

Studiu KPMG: Cum ar trebui plătiți șoferii profesioniști în contextul Pachetului Mobilitate?

Puteți citi articolul în 7 minute
|

9.02.2022

Compania de consultanță KPMG a realizat, la solicitarea Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), un studiu care analizează posibilele consecințe asupra transportatorilor români ale măsurilor prevăzute de Pachetul Mobilitate 1.  

Studiul KPMG,   intitulat ”Analiza de impact a modificărilor Pachetului Mobilitate 1 asupra sectorului de transport rutier de marfă”,  indică faptul că prevederile Pachetului Mobilitate 1 vor genera transportatorilor rutieri români pierderi anuale de venituri de 524 milioane euro, ca urmare a curselor în gol determinate de obligația întoarcerii acasă a camioanelor.

Pe baza Sondajului efectuat, 55% dintre companiile care furnizează servicii de cabotaj (care reprezintă 39% din totalul servicii de transport rutier de marfă), își vor întrerupe operațiunile în România ca un rezultat al implementării complete a modificărilor prevăzute de PM1, fie prin închidere afacerilor fie prin relocare într-o altă țară din UE. Acest ar duce la o creștere a șomajului în rândul șoferilor, cu o creștere cu 0,3% a ratei șomajului la nivel național.”  notează Studiul KPMG.

De asemenea, transportatorii români vor avea un cost suplimentar anual cu locurile de cazare de 228 milioane euro, cu combustibilul de 197 milioane euro din cauza întoarcerii obligatorii a vehiculelor la fiecare 8 săptămâni, taxe suplimentare de drum de 150 milioane euro/an, costuri de transfer a șoferilor acasă la fiecare 3 sau 4 săptămâni de 162 milioane euro/an, costuri administrative de 60 milioane euro/an, costuri cu instalarea tahografelor inteligente de 61 milioane euro, costuri cu parcările securizate de 29 milioane euro/an și alte costuri legate de întreținere și reparații de 77 milioane euro/an.

Noile prevederi care vizează detașarea șoferilor se aplică din această lună

KPMG reamintește că, în conformitate cu Legea 16/2017, pe perioada detașării într-un stat membru al Uniunii Europene sau în Elveția, lucrătorii au o serie de drepturi între care și dreptul la salariul minim definit de legislația și/sau practica statului gazdă, inclusiv compensarea sau plata muncii suplimentare.

  • Remunerația aplicabilă pe teritoriul României este suma de bani care cuprinde salariul minim astfel cum este definit de aceeași lege, sporul pentru munca suplimentară, sporul pentru munca în zilele de repaus săptămânal, sporul pentru munca în zilele de sărbătoare legală, sporul pentru munca prestată în timpul nopții, alte sporuri și indemnizații care sunt obligatorii conform legislației naționale, precum și cele prevăzute în contractele colective de muncă cu aplicabilitate generală.
  • Remunerația aplicabilă pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, altul decât România, sau pe teritoriul Confederației Elvețiene este suma de bani stabilită de dreptul intern și/sau practicile naționale ale statului membru pe teritoriul căruia este detașat lucrătorul, reprezentând toate elementele constitutive ale remunerației care sunt obligatorii conform dreptului intern, actelor cu putere de lege și actelor administrative sau convențiilor colective sau sentințelor arbitrale, care au fost declarate cu aplicabilitate generală sau care se aplică în conformitate cu art. 3 alin.(8) al Directivei 96/71/CEE în statul membru respectiv. 

Astfel, toți șoferii detaşaţi de pe teritoriul unui stat membru în cadrul prestării de servicii transnaţionale precum transporturile rutiere internaționale, beneficiază de remuneraţia aplicabilă pe teritoriul respectivului stat membru al Uniunii Europene.

Indemnizaţia specifică detaşării transnaţionale este considerată parte a remuneraţiei șoferului, cu excepţia cheltuielilor generate de detaşare.

Transportatorii trebuie să ramburseze salariaţilor detaşaţi cheltuielile generate de detaşare în conformitate cu legislaţia naţională aplicabilă raportului de muncă.

(…) remunerația aplicabilă pe perioada detașării transnaționale poate cuprinde, pe lângă salariul minim, o serie de sporuri sau indemnizații cum ar fi indemnizații de concediu, indemnizații specifice industriei, indemnizații specifice calificării personalului, etc., în conformitate cu legislația statului gazdă. Având în vedere cele de mai sus, în cazul angajatorilor români care detașează personal pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene sau pe teritoriul Elveției, devine extrem de important să determine, anterior începerii detașării, care este remunerația aplicabilă în statul respectiv, pentru fiecare angajat în parte, ținând cont de cele de mai sus.” – notează compania de consultanță. 

În momentul de față, normele metodologice nu conțin nicio prevedere specifică sectorului, procedura de detașare nefiind în vreun fel operaționalizată pentru a ține cont de specificul sectorului, ceea ce poate genera, începând cu luna februarie 2022, blocaje semnificative în activitatea firmelor de transport rutier comunitar stabilite în România, precum și a celor stabilite în alte state membre, care detașează conducători auto în România, mai avertizează KPMG România.

În ceea ce privește plata șoferului român de transport international atunci când nu este detașat, KPMG recomandă următoarele soluții aplicabile celor două situații tipice transportului internațional comunitar în care salariatul șofer nu se află în situație de detașare:

  • Transportul internațional comunitar bilateral (cu punct de încărcare sau descărcare în România) pe trasee fixe, dinainte cunoscute. În cazul acesta, acordarea unei indemnizații de delegare este posibilă și preferabilă,din punct de vedere operațional, întrucât este posibilă stabilirea clară, anticipat, a traseelor și a duratei misiunii.
  • Transporturile non-bilaterale pe teritoriile mai multor state membre(cross-trade), dacă desfășurarea muncii șoferului respective nu prezintă, pe baza diferiților factori analizați, o legătură suficientă cu teritoriul unui anumit stat membru sau al Confederației Elvețiene. În acest din urmă caz, KPMG România arată că este mai degrabă posibilă și preferabilă din punct de vedere operational acordarea unor prestații suplimentare pentru clauza de mobilitate de către angajatorul stabilit în România, care are natura economică similar indemnizației specifice detașării (compensarea inconveniențelor create unui salariat de faptul că nu lucrează într-un loc de muncă fix).Acesta este și cazul frecvent de pluri-activitate din punct de vedere al legislației aplicabile în coordonarea sistemelor de Securitate social europene, care are ca rezultat emiterea Formularului A1 (nespecific detașării transnaționale și care permite menționarea tuturor statelor unde șoferii desfășoară activitate, nu doar a unui singur stat, cum este cazul detașării) de către Casa Națională de Pensii Publice(autoritatea competentă să aplice Regulamentele CE nr.883/2004 și nr.987/2009).

 

Etichete