Cu ocazia inaugurării de astăzi v-am pregătit în exclusivitate un clip video timelapse cu imagini 4K:
Timp de 101 săptămâni, în perioada mai 2021-mai 2023, camerele noastre au surprins fazele critice ale execuției podului suspendat de la Brăila: instalarea pasarelei (catwalk), întinderea cablurilor principale, instalarea și sudarea celor 86 de segmente ale tablierului metalic, aplicarea straturilor de hidroizolație și, în final, asfaltarea.
Partea frumoasă. Podul este, într-adevăr, un motiv de mândrie națională în materie de infrastructură rutieră. Chiar este un “Golden Gate” de România, cu adevărat o “lucrare de artă”: o structură vie, elegantă, suplă, impresionantă, cu o deschidere centrală de 1120 metri, nu cu mult sub cea a mult mai faimosului pod american de 1280 metri.
Al nostru este executat cu tehnologii de ultimă generație și, dacă avem grijă de el, ar trebui să îl putem folosi 100 de ani doar cu o minimă mentenanță, așa cum bunicul american finalizat în 1937 a demonstrat că se poate, mai ales că noi nu vom avea probabil nici în 50 de ani traficul suportat zilnic de cel din SUA.
Partea mai puțin frumoasă. În vara lui 2021 atât constructorii cât și politicienii și oficialii CNAIR promiteau că e gata în decembrie 2022. Dar a venit schimbarea la vârf din Transporturi și CNAIR combinată cu o nouă atitudine a conducerii antreprenorului general Astaldi, devenit între timp WeBuild.
Rezultatul: ecuația clasică stat incompetent plus privat profitor egal 6 luni de întârziere. Nici nu mai contează ce spunea contractul semnat în ianuarie 2018: un an proiectare și alți 3 de execuție.
Important. Se va mai lucra la pod și după ce va primi traficul. Mai mult, așa cum v-am explicat de nenumărate ori, deschiderea este între Calea Galați/DJ221B pe malul brăilean și ieșirea din Smârdan pe DN22 pe malul tulcean. Legăturile cu DN2B Centura Brăila, respectiv DN22 lângă Jijila se amână pentru toamnă, poate chiar decembrie. Sperăm să nu ne apuce 2024.
Și mai important. Acum că îl avem, trebuie să-l punem cu adevărat în valoare prin conexiunile moderne, rapide și sigure de pe ambele maluri: drumurile expres (sau o autostradă în Y, în opinia noastră) de la Brăila spre Focșani și/sau Buzău, respectiv drumul expres spre Tulcea și apoi Constanța.
Podul este practic prima conexiune modernă directă între Moldova și Dobrogea. Cu siguranță, încă de astăzi, traficul de tranzit dintre aceste două regiuni (și din nordul Munteniei și chiar din centrul țării) se va muta, într-o proporție semnificativă, pe aici. Asta înseamnă presiune suplimentară pe salba de drumuri naționale din aceste zone: DN23, DN25, DN24, DN24D și “afluenții” lor din Moldova, respectiv DN22 și DN22D spre Tulcea și Constanța.
Ca întotdeauna, îndemnul nostru e simplu. Viața are, într-adevăr, prioritate. Circulați atent și cu băgare de seamă pe rețeaua rutieră greu încercată care își ia tributul anual de vieți, aproape 2000 de suflete
