Într-un articol publicat pe 26 ianuarie, John Manners-Bell, director executiv al Ti Insight, susține că politicile concepute pentru a proteja lucrătorii, inclusiv majorările salariului minim și extinderea drepturilor de angajare, au efectul neintenționat de a reduce dependența de munca umană în lanțurile de aprovizionare.
Potrivit lui Manners-Bell, furnizorii de servicii logistice aveau anterior puține opțiuni în afară de a absorbi costurile mai mari cu angajarea sau de a le transfera clienților. Scăderea costurilor și disponibilitatea mai largă a tehnologiilor de automatizare le-au oferit acum companiilor o alternativă, permițându-le să mențină sau să crească productivitatea, în timp ce reduc dimensiunea forței de muncă.
„În loc să absoarbă costuri de angajare în continuă creștere, managerii pot lua decizii de investiții care mențin sau cresc productivitatea, reducând în același timp forța de muncă”, scrie Manners-Bell.
Ti Insight notează că această tendință este vizibilă de mult timp pe piețe cu costuri ridicate, precum Germania, și devine tot mai evidentă și în alte părți, inclusiv în Regatul Unit, pe măsură ce automatizarea devine mai accesibilă. Totuși, analiza avertizează că schimbarea favorizează marile grupuri logistice cu acces la capital și expertiză tehnică, ceea ce ar putea lăsa operatorii mici și mijlocii într-un dezavantaj.
Manners-Bell pune, de asemenea, sub semnul întrebării dacă automatizarea va genera un număr semnificativ de noi locuri de muncă. Potrivit Ti Insight, producția și mentenanța sistemelor automatizate vor crea probabil relativ puține joburi, în timp ce vehiculele autonome și analizele bazate pe IA ar putea reduce și mai mult cererea atât pentru roluri manuale, cât și pentru funcții de birou în logistică.
Ti Insight concluzionează că guvernele vor trebui să regândească politicile privind forța de muncă și fiscalitatea, pe măsură ce companiile răspund la reglementări accelerând tranziția către modele operaționale cu necesar redus de forță de muncă.
