Principalele schimbări, pe scurt
- Guvernul a aprobat la 13 octombrie 2026 proiectul preliminar al noului Cod rutier, format din 294 de articole.
- Limita de vârstă pentru conducerea profesională a vehiculelor grele ar putea crește de la 68 la 70 de ani, cu evaluări medicale la fiecare doi ani.
- Persoanele care au parcurs cel puțin un an din pregătirea profesională inițială pentru CQC ar putea conduce anumite vehicule, în condiții specifice, înainte de finalizarea întregului program de formare.
- Amenda pentru depășirea vitezei ar urma să fie calculată progresiv, iar unele cuantumuri minime ar putea fi reduse.
- Termenul de notificare pentru abaterile detectate la distanță ar scădea de la 90 la 45 de zile. Reforma ar putea intra în vigoare în 2028.
Șoferii profesioniști ar putea rămâne la volan până la 70 de ani
Una dintre cele mai importante propuneri îi vizează pe șoferii profesioniști. Proiectul ar crește de la 68 la 70 de ani vârsta maximă până la care aceștia ar putea conduce vehicule grele. Măsura s-ar aplica permiselor de conducere pentru categoriile C1, C1E, C și CE, precum și categoriilor destinate transportului de persoane.
Prelungirea activității după limita actuală ar fi condiționată de efectuarea unui control medical la fiecare doi ani. Propunerea nu modifică vârsta de pensionare, ci le-ar permite șoferilor care îndeplinesc în continuare criteriile medicale să lucreze mai mult timp în transportul profesional.
Măsura, susținută de ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Matteo Salvini, urmărește și reducerea deficitului de șoferi din transportul rutier de marfă. Efectul real rămâne însă discutabil, mai ales pentru că industria trebuie să găsească și soluții pentru a atrage persoane mai tinere către această profesie.
Formarea pentru CQC ar putea permite accesul mai rapid la volan
Proiectul propune și o cale mai flexibilă de acces în profesia de șofer. O persoană care deține un permis de conducere pentru vehicule grele sau pentru transportul de pasageri și a parcurs cel puțin un an din pregătirea profesională inițială ar putea primi, în anumite condiții, dreptul de a conduce vehicule pentru care este necesar, în mod normal, certificatul de competență profesională CQC.
CQC nu ar fi eliminat. Schimbarea ar viza doar organizarea perioadei de formare și le-ar putea permite candidaților să înceapă activitatea mai devreme.
Pentru companiile de transport, această flexibilizare ar putea simplifica recrutarea și planificarea personalului, prin reducerea timpului necesar pentru integrarea noilor șoferi în activitățile operaționale. Condițiile exacte urmează să fie stabilite, la fel ca și compatibilitatea măsurii cu normele europene privind calificarea profesională a conducătorilor auto.
Amenda pentru depășirea vitezei ar fi calculată în funcție de gravitatea abaterii
Reforma ar schimba și modul de stabilire a sancțiunilor administrative. Guvernul intenționează să renunțe la actualizarea automată a amenzilor în funcție de inflație, realizată o dată la doi ani, și să reducă mai multe cuantumuri minime.
Astfel, sancțiunile stabilite în prezent la 26 de euro ar urma să scadă la 25 de euro, iar cele de 42 de euro ar deveni 40 de euro. Amenzile de 83 și 87 de euro ar fi reduse ambele la 80 de euro.
Cea mai importantă modificare ar privi depășirea limitei de viteză. În locul actualelor intervale fixe, proiectul introduce o amendă progresivă, calculată în funcție de numărul de kilometri pe oră cu care este depășită limita.
Valoarea sancțiunii ar crește odată cu gravitatea abaterii, ceea ce ar permite o diferențiere mai clară între depășirile minore ale vitezei și comportamentul rutier mai periculos.
Pentru transportatorii care parcurg anual zeci de mii de kilometri, noul sistem ar putea influența atât modul de gestionare a abaterilor, cât și costurile asociate acestora. Sancțiunile suplimentare, precum măsurile privind permisul de conducere, ar rămâne separate de calculul amenzii.
Termenul de notificare ar scădea la 45 de zile, iar controalele în zonele de încărcare s-ar înăspri
Cea mai recentă formă a proiectului diferă de varianta discutată în timpul verii. Pentru abaterile înregistrate cu ajutorul dispozitivelor de la distanță, termenul de notificare ar fi redus de la 90 la 45 de zile.
Un proiect publicat în august prevedea o perioadă și mai scurtă, de 30 de zile. Guvernul a optat în cele din urmă pentru o soluție de compromis. Pentru abaterile constatate prin alte metode s-ar menține termenele obișnuite.
Notificarea mai rapidă ar ajuta companiile să reconstituie mai ușor circumstanțele unei abateri, să identifice șoferul și să verifice datele aferente cursei.
Proiectul vizează și spațiile destinate încărcării și descărcării mărfurilor. Textul ar permite sancționarea electronică a parcării ilegale în locurile rezervate operațiunilor logistice.
Obiectivul este prevenirea ocupării neautorizate a zonelor de încărcare, o problemă frecventă pentru operatorii care efectuează livrări în orașe. În practică, eficiența măsurii va depinde și de numărul de spații disponibile pentru vehiculele de livrare, pe care autoritățile locale trebuie să le asigure.
Asigurări, documente digitale și rechemări în service
Noua propunere include și reguli suplimentare privind asigurarea și administrarea vehiculelor.
Vehiculele fără asigurare ar rămâne supuse unei interdicții de circulație pe termen nelimitat. Ar fi introduse și obligații noi pentru vehiculele înmatriculate în străinătate, dar utilizate în mod regulat în Italia. În plus, autoritățile ar primi instrumente pentru recuperarea, în termen de cinci ani, a amenzilor neachitate de șoferii străini.
Digitalizarea ar simplifica verificarea documentelor. Permisele de conducere și actele de înmatriculare ar putea fi verificate în bazele de date oficiale, fără obligația generală de a păstra copii fizice la bord.
Proiectul nu mai include obligația, analizată anterior, ca fiecare titular de permis și proprietar de vehicul să aibă o adresă de poștă electronică certificată.
S-ar modifica și regulile privind rechemările de siguranță inițiate de producători. Defecțiunile vizate ar trebui remediate în cel mult 24 de luni. În caz contrar, vehiculul nu ar mai putea trece inspecția tehnică și nici nu ar putea fi transferat unui nou proprietar.
Cum ar urma să fie împărțite veniturile din amenzi
Guvernul a revizuit și mecanismul de distribuire a sumelor colectate din sancțiuni.
Planul inițial prevedea ca 70% din venituri să revină autorității responsabile de drum. Cea mai recentă formă face însă diferența între instituția care constată abaterea și entitatea care deține infrastructura.
Atunci când abaterea este identificată de o autoritate națională, 70% din încasări ar reveni proprietarului infrastructurii. Dacă sancțiunea este constatată de poliția locală, aceeași cotă ar fi alocată autorității care angajează agenții, iar restul de 30% ar reveni administratorului drumului.
Subiectul este important pentru transportatori, care solicită de mult timp investiții mai mari în întreținerea șoselelor și îmbunătățirea siguranței rutiere.
Când ar putea intra în vigoare noul Cod rutier?
Aprobarea de către Consiliul de Miniștri, la 13 octombrie, nu transformă reforma într-o lege definitivă. Decretul legislativ trebuie să parcurgă în continuare etapele instituționale necesare, inclusiv consultările și examinarea de către comisiile parlamentare competente.
Ulterior, textul va reveni la Consiliul de Miniștri pentru aprobarea finală.
Data propusă pentru intrarea în vigoare este 1 ianuarie 2028, însă calendarul depinde de finalizarea întregului proces legislativ.
Pentru șoferi și companiile de transport, regulile actuale rămân deocamdată aplicabile. Reforma a avansat, dar forma finală a textului și măsurile de punere în aplicare vor stabili calendarul exact, obligațiile și procedurile practice.









