Comisia Europeană a constatat că două influxuri distincte de capital din partea guvernelor Danemarcei și Suediei către PostNord, însumând un total de 667 milioane SEK (aproximativ 66 milioane EUR) nu constituie un ajutor de stat în sensul acceptat de legislația europeană, tipul transferului fiind incompatibil cu această clasificare.
În consecință, guvernele Danemarcei și Suediei trebuie să recupereze 267 milioane SEK (aproximativ 26,4 milioane EUR) și 400 milioane SEK (aproximativ 39,6 milioane EUR) de la PostNord.
Prin decizia recentă, contribuim la restabilirea condițiilor de concurență echitabilă pe piețele serviciilor de transport daneze și suedeze” – a declarat Margrethe Vestager, europarlamentar danez, membră în comisia care a investigat cazul.
În octombrie 2017, autoritățile daneze și suedeze au convenit să efectueze influxuri de capital în PostNord și în Post Danmark.
Comisia a primit ulterior o reclamație de la Asociația pentru Transport Rutier de Marfă din Danemarca (ITD) în care se susține că aceste influxuri de capital au fost clasificate incorect drept ajutor de stat fiind, deci, ilegale.
Astfel, la 14 iunie 2019, Comisia a deschis o investigație aprofundată pentru a examina dacă următoarele trei influxuri de capital efectuate în 2018 erau conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat:
- Un influx de capital de 2,34 miliarde DKK (aproximativ 314,6 milioane EUR) de către PostNord către Post Danmark;
- Un influx de capital de 267 milioane SEK (aproximativ 26,4 milioane EUR) de către guvernul Danez către PostNord;
- Un influx de capital de 400 milioane SEK (aproximativ 39,6 milioane EUR) de către guvernul Suediei către PostNord.
Comisia a examinat influxurile de capital în temeiul articolului 107 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).
Evaluarea Comisiei s-a concentrat în special asupra modului în care aceste influxuri de capital au fost efectuate, respectând principiul operatorului într-o economie de piață („MEOP”) și, în consecință, dacă acestea au conferit un avantaj concurențial companiilor PostNord sau Post Danmark în raport cu competitorii lor.
Evaluarea Comisiei:
„Comisia a constatat că această injecție de capital a implicat resurse de stat (…). În plus, decizia de a injecta capital de la PostNord către Post Danmark trebuie să fie imputată guvernelor Danemarcei și Suediei, deoarece rezultă din acordul încheiat în octombrie 2017. Având în vedere că rentabilitatea preconizată a injecției de capital pentru PostNord depășește suma investită, Comisia a constatat că PostNord a funcționat în același mod în care ar fi făcut un investitor privat în aceleași circumstanțe”- se arată în decizie.
Injecțiile de capital de către Danemarca și Suedia în compania PostNord, cu scopul de a menține PostNord pe un teritoriu de grad investițional (pentru companiile cotate la bursă acest lucru înseamnă un rating de credit pozitiv), nu erau conforme cu condițiile pe care un investitor privat le-ar fi acceptat.
Aceste injecții de capital nu constituie ajutor de stat în sensul normelor UE privind ajutoarele de stat, oferind un avantaj competitiv companiei PostNord, a concluzionat Comisia:
„Injecțiile de capital de 667 milioane SEK (aproximativ 66 milioane EUR) din Danemarca și Suedia în PostNord i-au conferit companiei un avantaj economic nedrept față de concurenții săi (…). Prin urmare, Comisia a cerut Danemarcei și Suediei să recupereze sumele de la PostNord ”- se mai arată în decizie.
Aceasta nu este prima confruntare cu legea a companiei PostNord.
În luna august a anului trecut, aceasta a fost acuzată de operațiuni ilegale de cabotaj în Norvegia.
Conform raportului publicat la acea dată de portalul norvegian Transport Magasinet, compania operează pe teritoriul Norvegiei folosind camioane înmatriculate în Slovacia, fiind astfel acuzată de dumping social. Mai multe detalii în acest articol.