Transportatorii balcanici anunță blocaje la frontiera UE

Cu doar câteva zile înainte de data anunțată, declarațiile organizațiilor transportatorilor din Balcanii de Vest și ale WKO din Austria arată că firmele de transport se pregătesc în continuare să treacă la acțiune.

WKO a transmis la 8 septembrie că, în urma întâlnirii dintre reprezentanții transportatorilor din Balcanii de Vest și un grup de lucru al Comisiei Europene, desfășurată la 1 septembrie, organizațiile din Serbia, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru și Macedonia de Nord au decis să blocheze din nou punctele de trecere către statele UE. Ar urma să fie vizate și drumurile de acces către terminalele intermodale.

Regiunea a mai trecut printr-un protest similar. La sfârșitul lunii ianuarie, transportatorii au oprit traficul la punctele de trecere către UE, iar blocada s-a încheiat la 30 ianuarie, după ce Comisia Europeană s-a angajat să creeze un grup de lucru pentru identificarea unei soluții. După mai bine de șapte luni, organizațiile de transport susțin că șoferii nu dispun încă de un mecanism care să le permită să efectueze normal curse internaționale.

Schengen aplică șoferilor aceeași limită ca turiștilor

Conflictul are la bază regula potrivit căreia cetățenii statelor din afara UE pot rămâne în spațiul Schengen cel mult 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile.

Regula nu este nouă, însă verificarea respectării ei a devenit mult mai ușoară după ce Sistemul de intrare/ieșire al UE a devenit complet operațional, la 10 aprilie 2026. EES înregistrează electronic intrările și ieșirile cetățenilor din state terțe, precum și datele documentelor de călătorie și informațiile biometrice. Sistemul calculează automat și durata efectivă a șederii fiecărei persoane în spațiul Schengen.

Pentru un turist, limita de 90 de zile într-un interval de șase luni poate oferi suficientă flexibilitate. Pentru un șofer care circulă frecvent între Balcani și Germania, Austria, Italia, Ungaria sau alte destinații din UE, aceeași regulă poate ajunge să facă imposibilă continuarea activității.

Asociația sârbă „Međunarodni transport” afirmă că zeci de șoferi sârbi sunt întorși zilnic de la frontierele Schengen. Organizația menționează, de asemenea, cazuri de reținere, deportare și interdicții de revenire în spațiul Schengen.

Reprezentanții transportatorilor susțin că șoferii profesioniști nu ar trebui tratați la fel ca persoanele care intră în UE în scop turistic. La protestele organizate la 31 august în fața reprezentanțelor UE din patru țări, organizațiile de transport au depus o scrisoare comună. Mesajul lor a fost clar: șoferii intră în UE pentru a efectua transporturi, nu pentru a se stabili acolo.

Bruxelles recunoaște problema, dar regulile nu se schimbă

Comisia Europeană admite că șoferii de camion se numără printre categoriile profesionale ale căror activități pot presupune petrecerea a peste 90 de zile în spațiul Schengen.

La o informare organizată la 1 septembrie, un reprezentant al Comisiei a declarat că problema îi afectează și pe alți lucrători care călătoresc frecvent. Printre variantele menționate s-au numărat vizele de lungă ședere, permisele de ședere și soluțiile bazate pe legislația națională sau pe acordurile bilaterale existente.

Aceste opțiuni nu modifică însă limita de 90 de zile. Tocmai diferența dintre recunoașterea problemei și existența unei soluții utilizabile i-a determinat pe transportatori să revină la frontiere.

Vom protesta pe 14 septembrie. Vor fi blocate terminalele de marfă și terminalele feroviare pentru semiremorci, a declarat Neđo Mandić, președintele asociației sârbe „Međunarodni transport”, citat de N1 și Danas.

Potrivit lui Mandić, pentru industria transporturilor nu mai este suficient ca problema să fie doar recunoscută. Transportatorii cer un mecanism pe care șoferii să îl poată folosi efectiv.

Patru țări pregătesc o acțiune comună

De această dată, perturbarea ar putea depăși amploarea unei acțiuni limitate la un singur punct de trecere sau la o singură țară. Konzorcijum Logistika din Bosnia și Herțegovina a confirmat că protestul este conceput ca o acțiune regională coordonată. Organizații din Serbia, Muntenegru și Macedonia de Nord ar urma să se alăture transportatorilor bosniaci.

Nikola Brković, de la Logistika, a declarat presei bosniace că reprezentanții celor patru țări au confirmat în unanimitate decizia de a acționa împreună. Potrivit acestuia, planul nu prevede proteste separate, organizate unilateral de fiecare stat.

Pentru transportul internațional de mărfuri, cele mai importante sunt rutele care leagă Balcanii de Vest de Croația și Ungaria, porți de acces esențiale pentru traficul către Europa Centrală și de Vest. Primele anunțuri indică faptul că protestul se va concentra în principal pe transportul de marfă și pe infrastructura utilizată de camioane, fără oprirea completă a circulației pasagerilor.

Efectele s-ar putea extinde mult dincolo de cozile de la frontieră

Pentru transportatorii și expeditorii europeni, principala problemă nu este doar durata blocadei, ci și efectul de domino pe care îl poate declanșa. Chiar și o oprire relativ scurtă pe principalele coridoare ar putea duce la formarea unor coloane de camioane de ambele părți ale frontierei. Reluarea traficului nu ar elimina imediat cozile, astfel că perturbările ar putea continua și după încheierea oficială a blocadei.

Cele mai mari riscuri vizează livrările cu ferestre de timp stricte, componentele industriale, mărfurile sensibile la întârzieri și transporturile intermodale dependente de plecarea trenurilor la ore fixe.

Miza este importantă și pentru comerțul intraregional. Parlamentul European și-a exprimat deja îngrijorarea cu privire la efectele noilor reguli asupra fluxurilor de marfă. Într-o întrebare adresată Comisiei în aprilie, eurodeputații au arătat că peste 60% din comerțul regional se desfășoară cu Uniunea Europeană. Restricțiile de transport ar putea afecta astfel atât lanțurile de aprovizionare, cât și cooperarea economică cu UE.

Macedonia de Nord caută o soluție separată

Disputa are și o altă componentă importantă. WKO afirmă că ministrul transporturilor din Macedonia de Nord a indicat, în august, că țara încearcă să obțină o soluție proprie prin acorduri bilaterale cu anumite state europene.

Potrivit organizației austriece de afaceri, existau deja acorduri cu Elveția, Croația și România, iar discuțiile cu Austria, Germania și Ungaria — piețe importante pentru transportatorii macedoneni — erau în desfășurare.

Cu toate acestea, cele mai recente declarații ale organizațiilor de transport o includ în continuare pe Macedonia de Nord printre cele patru țări așteptate să participe la acțiunea programată pentru 14 septembrie.

14 septembrie va pune la încercare mai mult decât Balcanii de Vest

Disputa scoate în evidență o problemă pe care sistemul EES a făcut-o mai vizibilă. Sistemul digital nu a creat regula 90/180, dar a făcut mult mai simplă aplicarea ei consecventă. În consecință, practicile de lucru folosite de unele companii de transport de ani de zile intră în conflict cu regulile Schengen, care nu au fost concepute pentru șoferi aflați în mod regulat pe rute internaționale în cea mai mare parte a anului.

Comisia Europeană acceptă că lucrătorii foarte mobili au nevoie de soluții practice. Cu toate acestea, cu doar câteva zile înaintea protestului anunțat, nu a apărut niciun mecanism care să îi convingă pe transportatorii din Balcanii de Vest să renunțe la blocade.

Dacă situația nu se schimbă, problema juridică privind șederea șoferilor se poate transforma rapid într-o dificultate operațională pentru lanțurile de aprovizionare europene începând cu 14 septembrie.

Companiile care transportă mărfuri către și dinspre Balcanii de Vest ar trebui să ia în calcul timpi de tranzit mai mari, să monitorizeze principalele puncte de trecere către Croația și Ungaria și, acolo unde este posibil, să își planifice din timp livrările cu cele mai stricte termene de predare.