Foto: Pixabay/StockSnap

Terminalele de containere au ajuns la 72,2% din capacitate

Puteți citi articolul în 5 minute

Terminalele de containere funcționează deja la niveluri la care riscul de aglomerare crește, iar gradul global de utilizare a capacității ar putea urca și mai mult până în 2030. Un ghid al Băncii Mondiale arată că soluția nu constă automat în construirea unor dane sau macarale noi: aproape jumătate din timpul petrecut de nave în port este consumat în afara operațiunilor de marfă.

În spatele acestui text se află o persoană reală, nu o inteligență artificială. Materialul a fost realizat integral de către editor, pe baza cunoștințelor și experienței proprii.

Puncte-cheie:

  • Gradul mediu de utilizare a terminalelor globale de containere a fost de 72,2 proc. în 2025 și este estimat să ajungă la 73,1 proc. până în 2030. Riscul de aglomerare crește, de regulă, după depășirea pragului de 70 proc.
  • Operațiunile cu marfă reprezintă doar 53,5 proc. din timpul total petrecut de o navă portcontainer în port. Restul de 46,5 proc. este alocat sosirii, așteptării, perioadelor inactive la dană și plecării.
  • Potrivit Băncii Mondiale, viteza unui terminal este dictată de cea mai slabă verigă, cum ar fi o platformă supraaglomerată sau accesul limitat pentru camioane.
  • Printre măsurile recomandate se numără programarea sosirilor camioanelor, extinderea programului porților și o coordonare mai bună cu transportul terestru.

Capacitatea a trecut de pragul de risc

Noul ghid al Băncii Mondiale, intitulat Container Terminal Performance Improvement Guide și elaborat cu contribuția analitică a S&P Global Market Intelligence, citează date din industrie potrivit cărora terminalele globale de containere au funcționat, în medie, la 72,2 proc. din capacitate în 2025. Pentru 2030, estimarea este de 73,1 proc.

Nivelul este important deoarece, conform raportului, riscul de aglomerare crește de regulă peste 70 proc. și devine mai serios după depășirea pragului de 80 proc. Limita exactă diferă însă de la un terminal la altul. Atunci când terminalele operează aproape de capacitatea maximă, există prea puțin spațiu pentru a absorbi sosiri neașteptate ale navelor, defecțiuni ale echipamentelor sau creșteri bruște ale volumelor.

Transportatorii rutieri europeni au resimțit deja efectele. La începutul acestui an, gradul de ocupare a platformelor din Rotterdam și Antwerp a depășit frecvent 90 proc., iar blocajele din porturi s-au transformat rapid într-o problemă pentru transportul terestru.

Aproape jumătate din timpul petrecut de nave în port nu este dedicat mărfii

Ghidul utilizează datele privind navele din Container Port Performance Index al Băncii Mondiale, aferente anului 2025. Acestea arată că operațiunile cu marfă ocupă doar 53,5 proc. din timpul total petrecut de navele portcontainer în port. Restul de 46,5 proc. este alocat altor etape:

  • procedurile de sosire durează, în medie, 16,4 ore. Dintre acestea, 12,3 ore reprezintă așteptarea, iar 4,1 ore, apropierea de dană;
  • din momentul acostării până la manipularea primului container trec aproximativ 2,1 ore;
  • după ultima mișcare a unui container mai sunt necesare aproximativ 2,3 ore până la plecare.

O parte a problemei ține de planificare. Aproximativ 25 proc. dintre navele portcontainer ajung cu cel puțin o zi mai devreme sau mai târziu decât prevede programul stabilit cu două săptămâni înainte. Chiar și abaterile de patru până la șase ore pot afecta alocarea danelor, repartizarea macaralelor, planificarea personalului și fluxurile de marfă.

De ce mai multe macarale nu rezolvă blocajul

Mesajul central al raportului este că capacitatea efectivă a unui terminal depinde de cea mai slabă verigă. Dacă platforma este supraaglomerată sau camioanele nu pot intra și ieși din terminal suficient de repede, adăugarea unor macarale sau dane nu va accelera operațiunile. Blocajul se poate muta pur și simplu într-o altă zonă a terminalului.

Același principiu se aplică și densității de pe platformă. Stivuirea containerelor într-un spațiu mai mic poate genera manevre suplimentare și poate îngreuna accesul la containerele necesare. Macaralele suplimentare nu vor reduce timpul de servire dacă platforma nu poate primi sau livra containerele cu viteza necesară.

Banca Mondială recomandă, prin urmare, identificarea blocajului înainte de a decide unde trebuie făcute investițiile. Unele schimbări operaționale pot aduce rezultate importante: utilizarea în comun a echipamentelor de manipulare de către mai multe terminale poate crește productivitatea cu 10 până la 20 proc., în funcție de condițiile locale.

Ce înseamnă aceste probleme pentru transportatorii rutieri

Accesul limitat al camioanelor este unul dintre blocajele menționate în raport, iar mai multe dintre măsurile propuse vizează direct componenta terestră a terminalului:

  • sisteme pentru programarea sosirilor camioanelor și extinderea programului de funcționare al porților;
  • porți automatizate și urmărirea containerelor în timp real;
  • planificarea mai eficientă a platformei și amplasarea optimizată a containerelor;
  • coordonare mai strânsă și schimb de informații în timp util între terminale, liniile maritime, autoritățile vamale și operatorii de transport terestru.

Unele terminale europene au început deja să aplice astfel de măsuri. În Rotterdam, ECT a introdus intervale orare pentru camioane și percepe o taxă de la șoferii care ajung prea devreme, pentru a distribui mai uniform sosirile pe parcursul zilei.

Pentru transportatori, concluzia Băncii Mondiale este clară: atât timp cât terminalele operează aproape de limită, orice întârziere pe mare sau în platformă se poate transforma în timp suplimentar de așteptare la poartă. O planificare mai bună a operațiunilor din terminal ar putea reduce cozile mai repede decât construirea de infrastructură nouă.

De asemenea, citiți