Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) vrea să transmită Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Muncii, ANAF și Inspecției Muncii o lista de întrebări referitoare la regimul fiscal aplicabil diurnei în România.
Vă reamintim că UNTRR a solicitat în luna martie Ministerului Finanțelor publicarea unei note de orientare care să clarifice că diurna plătită de firmele de transport rutier internațional conducătorilor auto nu face subiectul reîncadrării la categoria venituri de tip salarial.
În cadrul întâlnirii din luna martie, Radu Dinescu, Secretar General UNTRR, a amintit de discuțiile anterioare dintre organizație, ANAF și Ministerul Finanțelor pe tema diurnei și a precizat că în România ”nicio firmă de transport rutier nu a inclus în costuri diurna ca venit de natură salarială și să aibă contribuțiile sociale încasate și incluse în tariful de transport”.
Având în vedere că în ultimul an ANAF a reîncadrat diurnele șoferilor ca venit salarial, UNTRR a solicitat autorităților încă din 2020 crearea unui grup de lucru pe tema diurnei și publicarea unei Note de orientare / Note de bune practici care să clarifice care sunt situațiile în care diurna plătită de firmele de transport rutier internațional conducătorilor auto nu face subiectul reîncadrării ca venituri de tip salarial, și, de asemenea, situațiile în care poate face acest subiect” – afirmă organizația.
Redam mai jos lista de întrebări pe care organizația de transport vrea să le transmită oficialilor. UNTRR mai notează că aceasta listă este deschisă și așteaptă întrebări și din partea transportatorilor și șoferilor.
- Șoferii care efectuează transport internațional de marfă între România și UE și între țările membre UE au dreptul să primească diurnă conform Codul Muncii?
- Șoferii care efectuează transport internațional de marfă între România și țări non UE au dreptul să primească diurnă conform Codului Muncii?
- De ce începând cu 1 decembrie 2020, după publicarea HOTĂRÂRII CURȚII Europene de Justiție, Cauza C‑815/18, în RIF -urile încheiate ANAF nu a ținut cont de acest act și a reîncadrat diurnele șoferilor? Care au fost argumentele ANAF conform cu Cauza C- 815/18 prin care au stabilit că șoferii erau lucrători mobili și nu puteau primi diurnă?
- De ce o firmă care deține formular portabil A1 pentru pluriactivitate, așa cum sunt încadrate firmele de transport rutier de către CNPP-după ce acestea au analizat cifra de afaceri a firmei și a rezultat că minim 5% este realizată în România, ANAF a reîncadrat diurnele?
- De ce Inspecția Muncii spune că o firmă care asigură șoferului transport (camion sau alt mijloc de transport), cazare (în camion sau alt loc) și masă trebuie să acorde și indemnizație de detașare și ANAF impozitează această indemnizație prin reîncadrare?
- Ce face o firmă care în urma controlului ANAF suspenda plata diurnei, și firma este reclamată la ITM de către șoferi și ITM dispune plata diurnei?
- Având în vedere ca autoritățile din Germania permit ca 2/3 din diurna să fie luată în calculul salariului minim, de ce s-a reîncadrat toata diurna ca venit salarial?
- De ce dacă o firmă care are voie să delege șoferul, cu acordul acestuia, 120 de zile într-un an diurna a fost reîncadrată pentru toată perioada?
- Având în vedere că începând cu 01.01.2021, salariul minim pe oră este 9,50 euro în Germania, iar în Franța 10,49 euro, de ce s-a reîncadrat toată diurna ca venit salarial și nu s-a ținut cont că un șofer nu lucrează mai mult de 160 ore pe lună, iar dintre acestea, doar o mică parte în Germania și Franța? Sumele reîncadrate aduc salariile șoferilor din România la un nivel mai mare decât salariile stabilite în multe state membre UE.
- În ce bază inspectorii de muncă încheie procese-verbale de constatarea și sancționare a contravențiilor prin care dispun sancționarea firmelor care nu au declarat conducătorii auto în registrul general de evidență a salariaților (REVISAL) ca fiind detașați într-un anumit stat membru UE, fără să existe un contract de detașare și fără ca firma să aibă contract exclusiv cu o anumită firmă din UE?
- Firmele de transport care fac transport sub formă de grupaj de marfă în mai multe state membre UE, inclusiv Marea Britanie în ce bază legală pot detașa șoferii în REVISAL având in vedere multitudinea de clienți dintr-o lună calendaristică?
- Care sunt argumentele pentru reîncadrarea diurnei?
- În baza căror elemente ANAF a spus firmelor de transport că dacă camionul nu se întoarce în țara de reședință de minim 3-4 ori pe lună, atunci șoferul este lucrător mobil și nu are dreptul la diurnă? Reamintim că Regulamentul 1055/2020 care este posibil să intre în vigoare în 21 februarie 2022 prevede că un camion trebuie să se întoarcă în țara de reședință la o 8 săptămâni.
- Vă rugăm să ne precizați dacă prin contractul colectiv de muncă este stabilită diurna zilnică a șoferilor aceasta poate fi reîncadrată?
- Unde ar trebui să fie locul de muncă al șoferului pentru ca diurna să nu fie reîncadrată ca venit salarial, la sediul firmei sau la camion?
- Este obligatoriu pentru firmele de transport rutier internațional să-și declare șoferii in D112 ca detașați, chiar dacă ei sunt delegați?
- Care este cifra minimă de afaceri pe care trebuie să o realizeze o firmă de transport rutier în România pentru ca diurna să nu fie reîncadrată ca venit salarial?
- Cuantumul diurnei zilnice trebuie să fie același pentru toți salariații sau poate fi diferențiat?
- Vă rugăm să ne precizați cum poate fi stabilit cuantumul diurnei zilnice pentru a nu fi recalculată ca venit salariat .
- Dacă firma de transport rutier are contracte cu 2,3 clienți din străinătate pentru care prestează servicii de transport rutier internațional, se consideră că șoferii, deși au contract de muncă cu firma din România, sunt detașați la societatea din străinătate ?
- Firmelor de transport rutier internațional care obțin formular A1 pentru șoferi li se mai poate reîncadra diurna ca venit salarial ?
- In cazul aplicării Directivei 1057/2020 din februarie 2022, diurna plătită șoferilor romani care operează cabotaj si transporturi rutiere intracomunitare crosstrade poate fi considerata indemnizație de detașare si element al remunerației/salariului minim din Statul Membru in care salariatul este detașat? Care va fi regimul fiscal aplicabil diurnei in aceasta situație?
- In cazul aplicării Directivei 1057/2020 din februarie 2022, care va fi regimul fiscal aplicabil diurnei plătite șoferilor români care operează transport rutier bilateral intre Romania si un alt Stat Membru UE?
- Care este regimul fiscal aplicabil diurnei plătite șoferilor romani care operează transporturi rutiere internaționale in afara UE?
- Șoferii profesioniști sunt lucrători mobili cărora ar trebui să li se plătească o indemnizație de mobilitate pentru acoperirea cheltuielile zilnice în timpul călătoriei, cum ar fi cheltuielile de transport, hrana și cazare? În această situație, pentru șoferii profesioniști care efectuează transport rutier internațional de mărfuri în UE, pe lângă indemnizația de mobilitate ar trebui plătite, de asemenea, și o indemnizație de detașare considerată element al remunerației/salariului minim din Statul Membru în care șoferul român este detașat ( în conformitate cu Directiva 96 / 71 / CE modificată prin Directiva 2018/957)? Care este regimul fiscal al acestor indemnizații?
- Conform Regulamentului 1055/2020, cum ar trebui respectare prevederile legislației aplicabile obligațiilor contractuale (Regulamentului Roma 1) cu privire la stabilirea regimului de plata și a sistemului de contribuții sociale pentru șoferii români care operează transporturi rutiere internaționale în UE? In cazul aplicării Directivei 1057/2020 din februarie 2022, care sunt regulile sociale care trebuie respectate de transportatorii români privind plata șoferilor angajați de aceștia și care operează transporturi rutiere in UE – regulile Directivei 1057/2020 vs. Regulamentul Roma 1?
Foto: Getty Images