Astăzi, în ședința Comisiei pentru Petiții a Parlamentului European (PETI) va fi votată Propunerea de rezoluție privind siguranța parcărilor pentru camioane în Uniunea Europeană, inițiată de grupul Renew Europe, subiectul fiind propus spre dezbatere de către europarlamentarul Vlag Gheorghe.
Acesta a prezentat, într-un interviu exclusiv acordat Trans.INFO, soluțiile prevăzute de noua rezoluție și în ce măsură instituțiile europene se implică în soluționarea problemei siguranței parcărilor pentru camioane și a furturilor de marfă.
Olga Corochii, Trans.INFO: Domnule Gheorghe, care este contextul în care a fost inițiată Propunerea de rezoluție privind siguranța parcărilor în UE?
Vlad Gheorghe: Contextul este unul, din păcate, pe cât de cunoscut de publicul larg, pe atât de tragic. Este vorba de atacurile repetate asupra șoferilor de camion, în special asupra șoferilor români. Pentru că avem foarte mulți șoferi în Europa, asta face să fie direct proporțional și numărul atacurilor asupra lor, totul culminând acum câteva luni cu uciderea, în timpul unui jaf, a unui șofer român. Acea faptă tragică într-adevăr a atras atenția masivă asupra unui fenomen care exista deja de foarte mulți ani și a împins decidenții politici să înceteze să mai ignore această problemă.
Pe acest fond am intrat în legătură cu asociații ale șoferilor, care au depus o petiție la Parlamentul European, fiind semnată de aproximativ 23.000 de șoferi de TIR de mai multe naționalități și depusă în numele lor de doamna Adriana Mureșan, și dumneaei fiind șofer de TIR, în care a fost descris fenomenul, pe cât permite cadrul juridic al unei petiții față de Parlamentul European.
Fiind în contact cu asociațiile și cu șoferii de TIR, am profitat de faptul că sunt membru în Comisia de Petiții a Parlamentului European pentru a pune acest subiect pe agenda Comisiei. Am reușit să o aducem pe doamna Mureșan să vorbească în fața Comisiei PETI într-un timp record, la câteva săptămâni de la depunerea petiției, astfel încât toți colegii mei parlamentari să audă de la un om în carne și oase, nu printr-un post de știri sau rapoarte, povestea oamenilor și ce se întâmplă cu adevărat. Pentru că nu vorbim de niște cifre, e vorba de niște oameni, e vorba de violență și de viețile lor.
Mă bucur că am reușit și pe această cale îi felicit pe șoferi că s-au implicat civic prin semnătura lor. E un lucru mic, dar foarte important.
Care sunt prevederile Propunerii de rezoluție inițiată de dumneavoastră?
Rezoluția este materializarea Petiției. Puterea acestui subiect este atât de mare, încât a reușit să unească toate grupurile politice din Parlamentul European, un lucru care nu se întâmplă des.
În primul rând, solicităm Comisiei Europene o suplimentare de fonduri de o 100 de milioane de euro pentru siguranța parcărilor, atât pentru servicii, cât și pentru investiții în parcări.
Trebuie să menționez că 100 de milioane de euro nu sunt foarte mulți bani la nivelul Uniunii Europene și la nevoile pe care le avem. De asemenea, există încă o finanțare de 400 de milioane de euro pentru investiții în parcări sigure la care lucrează Comisia Europeană. Apelurile de proiecte vor fi lansate în această iarnă. Totuși am solicitat această sută de milioane de euro ca să fie și o parte bugetară a rezoluției.
În același timp, va exista în rezoluție o cerință către statele membre pentru a suplimenta paza în punctele roșii, în parcările cunoscute pentru furturi și, mai ales, situații violențe. Și la fel, într-un mod clar, nu doar prin declarații, vrem să vedem niște planuri de pază, vrem să vedem niște planuri de patrulare și vrem să vedem, deasemenea, niște centre de situații de urgență, mai apropiate de parcările de pe autostrăzi.
Totodată, solicităm Comisiei să vină cu o propunere de sistem informatic de monitorizare în timp real al acestor parcări. Am lăsat formularea deschisă, pentru că avem deja mai multe variante pe care le folosesc în teste diverse societăți private și vrem să lăsăm concurența să decidă cea mai bună soluție ca un șofer sau patronul său să poată să cunoască din timp gradul de ocupare al parcărilor, dar și gradul de calitate al acelei parcări, un lucru care naște mai multe discuții, pentru că atunci când solicităm calitate, vorbim și despre prețuri mai ridicate. Am solicitat ca un astfel de sistem informatic să fie pus la dispoziție ca infrastructură de Comisia Europeană.
Nu în ultimul rând, vrem să impunem statelor membre prin Comisia Europeană și cu ajutorul acesteia, să pună la dispoziția șoferilor un pachet de ajutor de urgență în mai multe limbi folosite pe scară largă în cadrul UE. Pentru că una dintre problemele identificate de mine în dialogul cu șoferii a fost că, atunci când au o urgență, este foarte greu să o semnaleze pentru că ei, traversând cinci, sau poate chiar zece țări, nu au cum să cunoască toate limbile. În același timp, se pare că există deficiențe în serviciile de urgență în a cunoaște limbile de largă circulație ( franceza, engleza sau spaniola).
Prin urmare, solicităm Comisiei Europene să lucreze cu autoritățile, care să primească finanțare în acest sens, să aibă la dispoziție operatori care să cunoască mai multe limbi europene, astfel încât să poată face instant transferul de la un operator la un altul care cunoaște limba pe care șoferul o vorbește.
În același timp, vrem să punem la dispoziția șoferilor un pachet de ajutor, niște drafturi de cereri, de plângeri, pentru ca atunci când ajung în fața autorităților străine să poată să folosească modelul de plângere în limba respectivă, în care ei doar să treacă niște date minimale, cum ar fi datele lor de identitate și locul unde s-a petrecut fapta.
Care sunt pașii următori din punct de vedere legislativ? La ce ne putem aștepta?
Rezoluția va veni în plenul Parlamentului European și, cel mai probabil, va fi votată la următoarea sesiune plenară în luna noiembrie. Având în vedere că avem această susținere a majorității partidelor în Comisia PETI, cred că rezoluția trebuie să treacă cu majoritate largă, dacă nu chiar cu unanimitate de voturi, și de plenul Parlamentului.
Există la nivel de UE un control coordonat al forțelor de ordine? În ce măsură este implicat Europol în monitorizarea situației?
În acest moment într-o largă măsură siguranța parcărilor este un subiect ce ține de fiecare stat în parte. Este vorba de siguranța publică, acesta fiind un subiect care ține de competența statelor membre. La ședința Comisiei PETI la care am audiat reprezentantul șoferilor de camion, am solicitat să participe și un reprezentant de la Europol.
Din păcate, una dintre marile probleme cu care se confruntă Europol, este lipsa de date, pentru că subraportarea generează o siguranță administrativă. Dacă nu ai problema în documentele oficiale ale instituțiilor, ea oficial nu există. Dacă problema nu există, nu trebuie să aloci resurse.
Am solicitat ca un reprezentant al Europol, specializat în furturi de marfă să participe la această ședință PETI. Unele lucruri pe care le-a povestit, pur și simplu au șocat. Cred că și asta a ajutat ca europalamentarii să conștientizeze amploarea fenomenului.
Vrem să extindem atribuțiile Europol în această zonă, astfel încât să poată să ia date de la mai multe instituții, pentru a putea face harta magnitudinii problemei și prin rezoluție o să încercăm să creăm o regulă pe viitor ca Europol să fie implicat în orice dosar mai mare în ceea ce privește furturile de marfă și, bineînțeles, violențele în parcări.
În ce măsură Comisia Europeană poate controla situația din parcări? Are la dispoziție pârghiile necesare?
Depinde cum privim lucrurile. Siguranța este un atribut al țărilor. Pe de altă parte, există obligația Comisiei Europene să fie gardianul tratatelor, adică este imparțială față de țările membre și are grijă ca toate autoritățile din Uniunea Europeană, fie statale, fie suprastatale să își ducă la îndeplinire funcția dată prin tratate.
Ori, Comisia Europeană are obligația să asigure coridoarele de transport. Dacă nu putem să asigurăm coridoarele de transport, nu putem să asigurăm un serviciu care s-a dovedit a fi strategic în timpul pandemiei – serviciul de transport de marfă.
În momentul în care s-a produs un blocaj în lanțul de aprovizionare, pierderile au fost enorme, prețurile au crescut. Avem cel puțin 100.000 de șoferi de camion în minus în Uniunea Europeană. Atâta timp cât Comisia Europeană nu reușește să asigure acest lanț de aprovizionare prin coridoare libere, pentru că nu reușesc statele membre să asigure siguranța șoferilor, șoferii nu mai vor să mai conducă.
Cred că obligația secundară a Comisiei este să intervină față de statele membre și să le spună: „Ok, coridoarele nu înseamnă doar să eliminăm granițele și să nu îi ținem pe șoferi prea mult în vamă, coridoarele înseamnă să le asigurăm și condițiile, astfel încât ei să fie siguri că dacă merg din România până în Spania nu li se întâmplă ceva grav”.
Prin această obligație secundară Comisia poate să intervină față de statele membre alături de Parlamentul European, care este ales direct de cetățeni și care reprezintă cetățenii, pentru a se asigura că autoritățile locale își duc la îndeplinire funcțiile pe care le au.
Unii transportatori încearcă singuri să găsească soluții și deschid hoteluri și parcări sigure pentru șoferi. Cu toate acestea, unii europarlamentari critică asemenea inițiative pentru că ar încălca prevederile Pachetului de Mobilitate. Dumneavoastră ce părere aveți? Este o idee bună să își asume transportatorii rezolvarea acestei situații sau este nevoie totuși de intervenția statelor și a structurilor europene?
În opinia mea, Pachetul de Mobilitate are foarte multe probleme. Cred că datoria noastră a aleșilor, a autorităților publice și a funcționarilor publici este să rezolvăm problemele, nu să le complicăm.
Bineînțeles că atunci, când zona privată are soluții, și în general zona privată are soluții mai rapide și mai eficiente decât zona publică, nu trebuie să o împiedicăm să o aplice.
Pe de altă parte, repet, noi nu trebuie să creăm problema de la început, pentru că ei să aibă nevoie să găsească o soluție. Cred că Pachetul de Mobilitate trebuie rezolvat în sine, cu o viziune strategică, nu cu micromanagement, atât cu privire la siguranța parcărilor, cât și cu privire la coridoarele de transport care trebuie să fie menținute deschise.