Datele din Berlin și Haga dezvăluie povara financiară și logistică crescândă a acestor măsuri extinse, pe care autoritățile germane au decis deja să le mențină până în 2026.
Controalele, care reprezintă o excepție de la regulile zonei Schengen a Uniunii Europene, au fost introduse pentru a reduce migrația neregulată și a combate criminalitatea transfrontalieră.
Costuri de 8 milioane de euro și 730 km de congestie pentru Olanda
Olanda, unul dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai Germaniei, a avut parte de creșteri ale cheltuielilor operaționale pentru a gestiona congestionarea rezultată.
Conform rapoartelor ziarului olandez AD, bazate pe cifre confirmate de Rijkswaterstaat (Direcția Generală pentru Lucrări Publice și Gospodărirea Apelor), măsurile de gestionare a traficului pe partea olandeză au costat deja mai mult de 8 milioane de euro în decursul ultimului an.
Aceste măsuri includ instalarea de benzi de așteptare, semnalizări temporare și supraveghere suplimentară pentru a menține siguranța drumurilor și accesul pentru serviciile de urgență – în special la punctul de trecere A12/A3, mereu aglomerat.
Costurile pentru sectorul transportului sunt, fără îndoială, mult mai mari decât cele ale guvernului:
- Pierdere economică: estimările industriei sugerează că fiecare oră în care un camion stă pe loc costă o afacere 75–100 euro.
- Povara pentru navetiști: Pentru șoferii care trec zilnic pe A12 în Germania, AD a calculat efectul cumulat la aproximativ 730 de kilometri de blocaje anual – echivalentul a 91 până la 182 de ore de timp de așteptare.
- Întârzieri zilnice: Rijkswaterstaat estimează că întârzierile medii variază între 15 și 30 de minute pe cursă.
Costurile germaniene surprinzător de mari
Conform Ministerului Federal de Interne al Germaniei, într-un răspuns la o întrebare parlamentară raportată de agenția de presă germană dpa, operațiunile Poliției Federale de-a lungul tuturor granițelor terestre ale Germaniei au suferit costuri totale de 80,5 milioane de euro între mijlocul lui septembrie 2024 și 30 iunie 2025.
Ministerul a declarat că cea mai mare parte a cheltuielilor provine din plata orelor suplimentare (37,9 milioane de euro). Alte costuri notabile includ:
- 8 milioane de euro pentru hrana și cazarea personalului.
- 2,6 milioane de euro pentru echipamentele de comandă și control.
- Sume mai mici pentru alocații și operarea facilităților de la frontieră.
Controalele au fost inițial introduse de fostul ministru de interne Nancy Faeser și au fost ulterior înăsprite și extinse de succesorul său, Alexander Dobrindt, semnalând un angajament politic pe termen lung.
Între 8 mai și 4 august 2025, 493 de persoane care își depuseseră deja cereri de azil au fost întoarse înapoi la frontierele Germaniei.
Zona Schengen sub presiune
Germania nu este singură. În toată Europa, idealul de călătorii fără pașaport – odată o realizare definitorie a zonei Schengen – se estompează, pe măsură ce controalele interne la frontieră, introduse inițial ca măsuri temporare de siguranță, devin o parte a realității cotidiene pentru transportatori și navetiști.
Conform legislației UE, astfel de controale sunt permise doar în circumstanțe excepționale, cum ar fi amenințări grave la ordinea publică sau la securitatea internă. Totuși, ceea ce a început ca măsuri de criză pe termen scurt a evoluat încet într-un element aproape permanent în majoritatea continentului.
Conform notificărilor actuale ale Comisiei Europene, cel puțin zece țări Schengen – inclusiv Germania, Franța, Austria, Danemarca, Suedia, Polonia, Italia, Olanda, Slovenia și Norvegia – mențin în prezent o formă de control intern la frontieră. Cele mai multe invocă migrația neregulată, terorismul și criminalitatea organizată ca principale motive.
Controalele Germaniei sunt printre cele mai extinse, acoperind trecerile cu Franța, Polonia, Austria și Republica Cehă și sunt autorizate în prezent până în martie 2026. Franța și-a extins propriile controale până în aprilie 2026, invocând amenințări persistente jihadiste și violența antisemitică în creștere. Danemarca și Suedia își justifică măsurile cu îngrijorări privind sabotajul rus și criminalitatea transfrontalieră a bandelor, în timp ce Polonia și Slovenia se referă la amenințări hibride și presiuni de la frontiera cu Belarus.
Chiar și Olanda, tradițional un susținător al frontierelor deschise, a restabilit controale limitate la frontierele terestre și aeriene până în decembrie 2025, invocând o creștere a cererilor de azil și a activităților de contrabandă.
Pentru industria de logistică europeană, acest mozaic în creștere de măsuri naționale creează un mediu de operare din ce în ce mai imprevizibil. Transportatorii care planificau odată rute internaționale fără cusur trebuie acum să ia în calcul timp suplimentar de așteptare, verificări documentare și congestie la frontiere care de mult nu mai existau.
