Creșterea abruptă a prețurilor la combustibili, pe fondul tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu, pune o povară semnificativă pe industria transporturilor. În același timp, situația accelerează o evoluție care se conturează de ani buni: companiile caută tot mai des alternative la motorina convențională.
Acest lucru scoate la iveală un amestec complex de presiune economică, opțiuni tehnologice și constrângeri operaționale.
Prețurile la motorină devin un test de stres
Situația actuală este ilustrată de un reportaj al publicației germane Nordkurier despre transportatorul Heinrich Gustke din Rostock. Directorul general, Stephan Gustke, explică impactul:
„Consumăm aproximativ 250.000 de litri de combustibil pe lună. La o creștere de 0,40–0,50 euro pe litru, ajungem rapid la costuri suplimentare de circa 100.000 de euro pe lună (aproximativ 500.000 de lei), pe care nu le putem transfera integral către clienți.”
Rezultatul: rutele sunt reevaluate, iar în unele cazuri chiar refuzate. Potrivit lui Gustke, în special companiile mai mici ajung sub o presiune tot mai mare:
„Dacă o companie are anumite rezerve, la un moment dat acestea se epuizează. Apoi, pentru directorul general, practic mai rămâne o singură opțiune: să meargă la instanța locală și să depună cerere de insolvență.”
LNG câștigă teren – mai ales din motive de cost
În paralel, tot mai multe companii se orientează către camioane pe gaz. Potrivit Volvo Trucks, expeditorii din Germania și Europa optează tot mai des pentru vehicule pe LNG sau bio-LNG.
Un exemplu concret este compania Hilker GmbH & Co. KG din Saxonia Inferioară: din 100 de capete tractor, 70 funcționează deja pe gaz.
Directorul general Stefan Hilker explică:
„Alegând LNG, și mai ales bio-LNG, ne bazăm pe un combustibil sustenabil, performant și disponibil în mod fiabil.”
El vede și avantaje economice:
„Nu pot confirma mitul că LNG ar fi prea scump pe termen lung. Per ansamblu, din 2020 operăm mai economic cu LNG decât cu vehicule diesel.”
Potrivit Volvo, în special modelele pe bio-LNG pot oferi avantaje de cost față de diesel, în funcție de profilul de operare. La acestea se adaugă structuri de preț mai stabile și o infrastructură în creștere; Germania are acum în jur de 200 de stații de alimentare LNG.
Electrificarea avansează – dar cu limite clare de utilizare
În timp ce LNG câștigă importanță mai ales în transportul pe distanțe lungi, în distribuția regională se conturează un alt trend: electrificarea.
Furnizorul olandez de servicii logistice Simon Loos a comandat recent încă 75 de vehicule Mercedes-Benz eActros 600. Astfel, flota de camioane electrice a companiei ajunge la 210 unități, despre care afirmă că este una dintre cele mai mari din Europa.
Managerul de flotă Wim Roks raportează că vehiculele s-au dovedit eficiente în exploatare reală. Noile camioane electrice vor fi utilizate în principal în distribuția de alimente. Concluzia este clară: propulsiile electrice funcționează deja astăzi — dar mai ales în profile de operare previzibile, regionale.
„Cine cere acum camioane electrice nu cunoaște realitatea”
Totuși, evaluările din teren arată și limitele dezvoltărilor actuale. Gustke spune:
„Cred că e-mobilitatea și hidrogenul vor deveni tot mai importante în anii următori. Dar acum trebuie să fim onești: dacă cineva îmi spune «cumpără pur și simplu camioane electrice», atunci nu a înțeles situația.”
Această evaluare reflectă realitatea multor companii de transport: investițiile în propulsii noi sunt necesare strategic, dar pe termen scurt sunt adesea dificil de implementat. În contextul presiunii pe motorină, diferențele de cost între tehnologii devin decisive în alegerea flotei.
În paralel, flexibilizările de reglementare privind CO2 pot influența ritmul în care producătorii și operatorii accelerează tranziția către propulsii alternative. Pentru transportatori, inclusiv cei din România, întrebarea nu mai este dacă vor trece la alternative, ci când și în ce condiții economice.
