- Alegerea transportatorului pe criteriul celui mai mic tarif, fără verificarea procedurilor sale de securitate, poate crește considerabil riscul ca marfa să fie furată.
- Încuietorile, măsurile de protecție fizică și GPS-ul nu sunt suficiente fără personal instruit și verificări serioase ale subcontractanților de-a lungul întregului lanț de aprovizionare.
- Protejarea unei expediții presupune implicare și buget din partea expeditorului, casei de expediții și transportatorului, încă din momentul planificării serviciului.
Există o întrebare care ar trebui să cântărească mai mult în decizia de achiziție: atunci când alegem cea mai ieftină ofertă, achiziționăm, de fapt, un transport sigur? Mult timp, multe companii au considerat că securitatea înseamnă un sistem GPS, un dispozitiv de blocare a semiremorcii sau o poliță de asigurare a mărfii.
Astăzi este clar că astfel de măsuri, luate separat, nu sunt suficiente. Criminalitatea modernă din transporturi profită frecvent de breșele din procese, de verificările superficiale ale partenerilor, de procedurile neclare și de grabă. Nici cea mai avansată tehnologie nu poate proteja o încărcătură atunci când oamenii sau procesele dau greș.
În același timp, cerințele impuse transportatorilor devin tot mai stricte. Expeditorii solicită sisteme moderne de monitorizare, șoferi instruiți corespunzător, trasee cu opriri planificate în parcări securizate, verificări riguroase ale subcontractanților și proceduri adaptate amenințărilor actuale. Așteptările sunt justificate, însă securitatea nu apare de la sine. Ea presupune investiții constante.
100 de euro economisiți sau 300.000 de euro pierduți?
Să luăm un exemplu ipotetic. Un producător trebuie să transporte o încărcătură în valoare de 300.000 de euro. Primește mai multe oferte și o alege pe cea mai ieftină, economisind aproximativ 100 de euro. La prima vedere, decizia pare perfect justificată. Orice reducere a costurilor pare importantă atunci când bugetele sunt puse sub presiune.
Dar verifică cineva dacă transportatorul își instruiește periodic șoferii pentru a recunoaște noile metode folosite de infractori? Există o procedură clară pentru controlul subcontractanților? Sunt opririle planificate exclusiv în parcări securizate? Știu angajații cum să reacționeze la o tentativă de fraudare a încărcăturii sau la o persoană care pretinde în mod fals că este transportatorul contractat?
Câteva zile mai târziu are loc un incident, iar marfa dispare. Începe ancheta. Clientul cere explicații, asigurătorul verifică dacă au fost respectate toate procedurile obligatorii, iar compania trebuie să explice întârzierea și pierderea financiară.
Economia este de 100 de euro, în timp ce pierderea potențială ajunge la sute de mii. La pierderea directă se pot adăuga neîncrederea clienților, perturbarea livrărilor, audituri suplimentare, prime de asigurare mai mari și efortul necesar pentru reconstruirea unei reputații formate în ani. Prin urmare, securitatea nu trebuie tratată doar drept cost, ci și ca o condiție a continuității afacerii.
Ce trebuie să întrebi transportatorul?
Tot mai multe organizații includ aceste elemente în evaluarea furnizorilor. În procedurile de achiziție apar întrebări despre standardele de securitate, certificări, verificarea transportatorilor și experiența în gestionarea mărfurilor cu valoare ridicată. Această abordare este utilă. Securitatea trebuie inclusă în evaluarea furnizorului de la început, nu tratată ca un detaliu după semnarea contractului.
Acest lucru nu înseamnă că orice companie trebuie să aleagă automat cea mai scumpă soluție disponibilă. Înseamnă că decizia de achiziție trebuie să țină cont de nivelul real de risc.
Nu întreba doar care este costul transportului. Află cum gestionează transportatorul securitatea, cum își pregătește șoferii, în ce fel își verifică partenerii și ce face atunci când apare un incident.
Responsabilitatea pentru securitate nu revine exclusiv transportatorului. Ea se împarte între toți cei implicați în lanțul de aprovizionare: producători, case de expediții, operatori logistici și companii de transport. Pentru o protecție solidă a mărfii, securitatea trebuie luată în calcul atunci când serviciul este planificat și cumpărat, nu adăugată ulterior.
Poate că întrebarea esențială nu mai este „Care este transportatorul cel mai ieftin?”. Una mai utilă ar fi: „Ce transportator va depune cele mai multe eforturi pentru a-mi proteja afacerea?”
