Key points:
- Atacurile cu drone de lângă coastele României și Bulgariei arată cât de repede se pot schimba condițiile pe o rută.
- Deocamdată nu există restricții pentru serviciile maritime spre Constanța și Burgas.
- Koper și Pireu sunt principalele alternative din sudul Europei.
- Porturile din nord, precum Gdańsk, Hamburg, Bremerhaven și Rotterdam, permit livrarea pe uscat spre România și Bulgaria.
- Transportul aerian și stocurile mai aproape de piață cresc reziliența.
Koper și Pireu, alternativele din sud
Cea mai sigură abordare este pregătirea rutelor alternative înainte să fie nevoie de ele. Prima dintre ele este portul Koper din Slovenia, un port important și în creștere rapidă la Marea Adriatică. În 2025, terminalul său de containere a gestionat un record de 1,27 milioane TEU, cu 12% mai mult decât în anul precedent.
Capacitatea legăturii feroviare din portul sloven va crește și ea. Al doilea fir al liniei Divača–Koper, inaugurat în martie, va dubla de peste două ori capacitatea acestei rute odată ce va funcționa la capacitate maximă.
Pireu, în Grecia, aflat pe principala rută maritimă Asia–Europa, este o altă opțiune. Întreaga regiune a Europei de Sud-Est accelerează în logistică, deși infrastructura nu ține mereu pasul.
Porturile din nordul Europei
Porturile din nordul continentului primesc servicii oceanice directe din Asia și au legături feroviare cu Europa Centrală și de Est, astfel încât mărfurile pot ajunge în România și Bulgaria exclusiv pe uscat.
În Polonia, portul Gdańsk bate record după record. În prima jumătate a anului 2026, terminalul său de containere Baltic Hub a gestionat aproape 1,6 milioane TEU, cu 23% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Hamburg și Bremerhaven în Germania, precum și Rotterdam în Țările de Jos, sunt alte opțiuni. Ruta potrivită se alege în funcție de nevoile fiecărui client, ținând cont de cost, timpul de tranzit și fiabilitate.
Transportul aerian
Transportul aerian este o altă alternativă, mai ales pentru mărfurile de valoare mare și cele urgente. Prima opțiune este București, poarta de intrare locală: volumul de marfă din aeroporturile românești a crescut cu peste 13% în primul trimestru din 2026, comparativ cu anul anterior.
Budapesta, cel mai mare hub de marfă aeriană din regiune, care a gestionat peste 426.000 de tone în 2025, oferă capacitate suplimentară.
Stocuri mai aproape de clienți
Reziliența înseamnă și păstrarea stocurilor mai aproape de piață, iar interesul clienților pentru această soluție este vizibil. Depozitele din România, împreună cu serviciile de co-packing și vămuire, permit companiilor să păstreze stocuri de siguranță aproape de clienți, în cazul în care o livrare pe mare întârzie.
Astăzi, una dintre cele mai mari priorități pentru companii este asigurarea rezilienței operațiunilor logistice. O rețea extinsă și posibilitatea de a combina mai multe moduri de transport permit mutarea mărfurilor între rute înainte ca perturbările de pe un anumit coridor să afecteze programul livrărilor.
Riscurile de la Marea Neagră se văd deja în costuri: CMA CGM a declarat regiunea zonă de risc de război și introduce o suprataxă de risc. Companiile care și-au diversificat deja opțiunile de transport vor fi într-o poziție mai bună dacă situația din regiune se înrăutățește.
Dragos Boranda este Managing Director al Rohlig SUUS Logistics România. Despre rolul strategic al portului Constanța a scris și în articolul „Portul Constanța – poarta europeană strategică pentru comerțul cu Asia”.
