În 2024, sectorul includea aproximativ 165 000 de firme și angaja 3,2 milioane persoane în UE. Companiile mari (≥250 angajați) reprezintă doar 1 % din total, dar angajează 55 % din forța de muncă.
În ultimul deceniu (2013–2023), ponderea angajaților semi-calificați a scăzut de la 60 % la 53 %, iar a celor foarte calificați a crescut de la 17 % la 24 %. Digitalizarea a crescut cererea pentru specialiști în logistică, IT și managementul datelor, dar sistemul educațional și formarea profesională nu țin pasul, generând deficite cronice de competențe. Tehnologii precum monitorizarea, algoritmii de performanță și presiunea eficienței afectează bunăstarea psihologică a angajaților.
Flexibilitate în loc de stabilitate
Predomină contractele pe termen scurt, munca prin agenții temporare și subcontractare. Aceasta oferă flexibilitate operațională firmelor, dar duce la fragmentarea pieței muncii, instabilitate pentru angajați și venituri imprevizibile.
În Olanda, 60 % dintre lucrători au contracte flexibile, fenomen similare în Polonia, Germania și Belgia. Adesea lucrează studenți, migranți sau angajați cu alte job-uri. Angajatorii rareori oferă contracte stabile, iar munca la cerere devine normă.
Agențiile și subcontractorii, uneori la limita legalității muncii, investesc puțin în dezvoltarea angajaților, plătesc mai puțin decât direct angajatorul și limitează accesul la beneficii sociale. Rotativitatea angajaților afectează cultura organizațională, recalificarea și calitatea serviciilor. Astfel, scade atractivitatea, eficiența și siguranța sectorului.
Prezența migranților și sub-reprezentarea femeilor
Migranții non-UE reprezintă 9 % din angajații în depozitare, iar mobilitatea internă UE – 5 %. În Polonia, 20 % din forța logistică sunt străini (din Ucraina, Belarus, Georgia), adesea angajați cu contracte scurte, fără securitate socială sau drepturi de muncă.
Doar 26 % dintre angajați în sector sunt femei, față de media UE de 47 %. Prezența lor în roluri tehnice este marginală, din cauza stereotipurilor, ofertelor slabe, lipsei perspectivei de avans și infrastructurii inadecvate.
Tendințele ce modelează piața muncii
- Liberalizarea serviciilor logistice (în porturi, terminale, handling) a redus costurile de lucru, dar în detrimentul salariilor și securității angajaților. Subcontractorii concurenți nu investesc în personal, accentuând rotația și lipsa competențelor.
- Automatizarea (roboți, vehicule autonome, drone, sisteme inteligente) modifică cererea — angajații fizici sunt tot mai puțini, dar cresc nevoile pentru competențe digitale, analitice și tehnice, pe care sistemul educațional nu le furnizează în ritmul cerut.
- Pandemia COVID‑19 a impulsionat rolul depozitării (creștere e-commerce, buffering), dar a generat concedieri în masă și stagnarea recrutării. Mulți angajați calificați au plecat spre alte domenii, iar lipsa formării continue a dus la deficite de competențe pe termen lung. Chiar dacă ocuparea s-a redresat numeric, sectorul resimte în continuare lipsa de personal calificat.
Recomandări și acțiuni corective
Raportul ELA recomandă investiții în dezvoltarea competențelor — programe de formare pe termen scurt sponsorizate de angajatori și reforme educaționale pe termen lung, pentru pregătirea digitală și tehnică a viitorilor angajați.
Se recomandă îmbunătățirea condițiilor de muncă — salarii decente, contracte stabile și acces la facilități sociale. Companiile care investesc în confort (cantine, transport, servicii childcare) observă rotație mai scăzută și angajament sporit.
Promovarea diversității și incluziunii femeilor este esențială — nu doar prin campanii, ci și prin ajustări de infrastructură, planuri de carieră și sprijin pentru echilibrul muncă–familie.
Raportul subliniază necesitatea dialogului social — sindicalismul slab și lipsa reprezentării angajaților sunt cauze de dezechilibru. Recomandă crearea unor platforme industriale de colaborare între companii, sindicate, agenții de muncă și autoritățile publice.
În fine, sunt recomandate măsuri reglementative: armonizarea legislației pentru agențiile temporare, control mai strict al subcontractorilor și adoptarea standardelor UE pentru securitate, formare și angajare.
