Tarifele cresc, marfa scade: ce înseamnă noul paradox pentru transportatorii români

Potrivit celei mai recente ediții a European Road Freight Rate Benchmark, realizată de Ti, Upply și IRU, indicele tarifelor contractuale a crescut cu 7,9 puncte față de trimestrul anterior, până la 148,0. Pe piața spot, avansul a fost și mai mare: 14,6 puncte, până la 146,8. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, indicii au crescut cu 15,2, respectiv 13,9 puncte.

În același timp, volumele de transport rutier dintre principalele economii ale Uniunii Europene incluse în analiză au scăzut cu 1,6% într-un an. Traficul dintre Germania și Franța s-a redus cu 3,9%, iar volumele de pe coridorul Spania–Franța au coborât cu 3,6%.

Tarifele mai mari nu înseamnă automat o revenire a pieței

Faptul că prețurile spot au crescut mult mai repede decât cele contractuale arată că piața a reacționat în primul rând la presiunea imediată asupra costurilor și capacității, nu la o creștere bruscă a cantității de marfă.

Tarifele contractuale sunt stabilite pentru perioade mai lungi și se ajustează treptat. În schimb, piața spot răspunde rapid la scumpirea combustibilului, la modificarea capacității disponibile sau la refuzul transportatorilor de a prelua curse care nu mai acoperă cheltuielile. Saltul trimestrial de 14,6 puncte sugerează, prin urmare, că accesul la capacitatea de transport s-a scumpit brusc în trimestrul al doilea.

Datele privind volumele descriu însă o situație diferită. Transporturile dintre Germania și Franța au scăzut cu 3,9% într-un an, iar traficul dintre Spania și Franța s-a diminuat cu 3,6%. În mod normal, o creștere a tarifelor alimentată de cerere apare atunci când expeditorii concurează pentru o capacitate insuficientă, pe fondul unor volume mai mari generate de fabrici și comercianți. În acest caz, transportatorii au încercat mai degrabă să recupereze scumpirea rapidă a costurilor, în timp ce pe mai multe coridoare importante au avut mai puțină marfă de transportat.

Motorina a reprezentat cea mai directă sursă de presiune. Prețul mediu în Uniunea Europeană a ajuns la 1,94 euro pe litru în trimestrul al doilea, cu 12% peste nivelul din primul trimestru și cu 27% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. În aprilie, media a atins un vârf de 2,19 euro pe litru, după care, în ultima săptămână din iunie, a coborât la 1,76 euro.

Scumpirea combustibilului a afectat întreaga structură de cheltuieli a operatorilor. Conform indicelui CNR citat în raport, costul de operare al unui camion utilizat în transportul pe distanțe lungi a crescut cu aproape 10% într-un an. Chiar și într-o piață cu cerere redusă, transportatorilor le-a devenit tot mai greu să absoarbă singuri această majorare.

Rutele conectate la Germania arată cât de mare este diferența dintre prețuri și volume

Indicii calculați la nivel european ascund diferențe importante între coridoare. Printre cele mai mari creșteri s-au numărat cele de pe rutele care au legătură cu Germania.

Tarifele contractuale de pe ruta Antwerp–Duisburg au ajuns la 3,05 euro pe kilometru, după un avans anual de 25,1 puncte de indice. Pe relația Duisburg–Lille, tariful a urcat la 2,58 euro pe kilometru, cu 22,2 puncte peste nivelul de anul trecut, în timp ce ruta Duisburg–Praga a ajuns la 1,73 euro, după o creștere de 19,7 puncte.

Ruta Duisburg–Lille este deosebit de relevantă. Deși volumul total al transporturilor dintre Germania și Franța s-a redus cu 3,9%, tarifele de pe această rută au crescut puternic. Prețurile au evoluat, așadar, în direcția opusă față de cantitatea de marfă transportată pe întregul coridor.

Datele privind piața germană duc la aceeași concluzie. Tarifele contractuale au crescut cu 11,6 puncte în trimestrul al doilea, ajungând la 158,3 în iunie. Tarifele spot au avansat cu 10,2 puncte față de trimestrul anterior și cu 19,2 puncte într-un an – cea mai mare creștere anuală a tarifelor spot dintre cele patru piețe interne analizate în raport.

O asemenea creștere nu poate fi pusă doar pe seama economiei germane. Bundesbank estimează că produsul intern brut al țării va avansa cu numai 0,5% în 2026, în timp ce energia scumpă și riscurile din comerțul internațional continuă să apese asupra industriei.

Există totuși semne că declinul industrial ar putea ajunge la final. Industria prelucrătoare germană a reintrat pe creștere în iunie, producția industrială a urcat cu 0,9% în mai, iar producția auto s-a majorat cu 3,6%. Această îmbunătățire poate limita deteriorarea cererii de transport, însă nu este suficient de puternică pentru a explica amploarea scumpirilor.

Germania ilustrează astfel una dintre cele mai clare tendințe europene: prețul transportului rutier se poate redresa cu mult înaintea economiei și a volumelor de marfă.

Franța: câteva industrii puternice susțin o piață încă fragilă

O situație similară se observă în Franța. Performanța bună a câtorva sectoare industriale nu s-a transformat într-o revenire generală a volumelor transportate.

Producția industriei prelucrătoare franceze a crescut cu 2,2% într-un an. În sectoarele aerospațial, feroviar și naval, producția s-a majorat cu 21,3%, iar producția de calculatoare și echipamente electronice a avansat cu 6,1%.

Aceste domenii generează mărfuri specializate, cu valoare mai mare și cu legături internaționale frecvente. Exporturile din industria aerospațială și de apărare ar putea susține, prin urmare, anumite segmente ale pieței franceze de transport în a doua jumătate a anului.

Totuși, dinamica acestor sectoare nu a fost suficientă pentru a opri scăderea de pe principalele coridoare transfrontaliere ale Franței. Pe lângă reducerea de 3,9% a traficului Germania–Franța, volumele dintre Spania și Franța au scăzut cu 3,6%.

Creșterea economică generală rămâne, de asemenea, modestă, Banque de France prognozând un avans al produsului intern brut de numai 0,5% în acest an. Consumul gospodăriilor este redus, ceea ce limitează perspectivele unei reveniri a transporturilor bazate pe cererea consumatorilor.

Cu toate acestea, tarifele spot interne din Franța au crescut cu 16,6 puncte în trimestrul al doilea, până la 149,5. Tarifele contractuale au avansat mai lent, dar au câștigat totuși 6,9 puncte, ajungând la 132,6 în iunie.

Și în acest caz, costurile oferă explicația cea mai convingătoare. În mai, prețul motorinei în Franța era cu 33,4% mai mare decât în aceeași lună a anului trecut, exercitând o presiune puternică asupra operatorilor chiar în condițiile în care cantitatea de marfă disponibilă pe principalele coridoare internaționale era în scădere.

Polonia este excepția în care cererea susține scumpirea transportului

Dacă Germania și Franța arată cum pot costurile să împingă tarifele în sus într-o piață slabă, coridorul Germania–Polonia oferă o perspectivă diferită.

Volumele de transport rutier dintre cele două țări au crescut cu 1,5% într-un an, în contrast cu declinul general observat între marile economii europene. S-a schimbat și direcția fluxurilor comerciale: în aprilie, Germania a expediat pentru prima dată în ultimii doi ani mai multe mărfuri către Polonia decât a primit din această țară.

Evoluția este susținută de o dinamică economică mai robustă. Produsul intern brut al Poloniei este estimat să crească cu 3,6% în 2026, pe fondul consumului gospodăriilor și al investițiilor sprijinite parțial din fonduri europene. În prima jumătate a anului, Polonia s-a numărat și printre marile piețe europene cu cele mai puternice creșteri ale înmatriculărilor de camioane noi, un semn al încrederii mai mari a operatorilor.

Tarifele de pe ruta Varșovia–Duisburg au crescut odată cu activitatea de transport. Prețurile contractuale au ajuns la 1,45 euro pe kilometru, cu 14,9 puncte de indice peste nivelul de anul trecut, în timp ce tarifele spot au urcat la 1,51 euro, marcând o creștere anuală de 17,3 puncte.

Prețurile mai mari nu înseamnă automat transportatori mai profitabili

Deși tarifele în creștere pot părea o veste bună pentru transportatori, ele nu duc automat la marje mai mari.

Dacă scumpirea curselor doar compensează majorările de preț la motorină, costurile cu forța de muncă, finanțarea și vehiculele, câștigul real pe cursă poate rămâne aproape neschimbat. Scăderea volumelor poate menține camioane fără activitate, poate îngreuna găsirea încărcăturilor de retur și poate crește ponderea kilometrilor parcurși fără marfă.

Problema devine și mai serioasă atunci când fluxurile comerciale sunt dezechilibrate. Chiar și un tarif bun pe cursa de dus poate să nu asigure rentabilitatea întregului circuit dacă vehiculul se întoarce gol sau dacă operatorul este nevoit să accepte o încărcătură de retur plătită mult mai slab.

Cifrele din trimestrul al doilea descriu, în consecință, o piață în care prețurile transportului se redresează mai repede decât activitatea propriu-zisă. Expeditorii plătesc mai mult, fără să observe o îmbunătățire similară a cererii din partea consumatorilor sau a industriei, iar transportatorii continuă să depună eforturi pentru protejarea marjelor.

Polonia oferă imaginea unei reveniri mai obișnuite: economia crește, generează marfă suplimentară, iar tarifele urcă în același timp. Germania și Franța rămân însă, în principal, piețe în care evoluția prețurilor este determinată de costuri.

Piața se așteaptă la noi creșteri ale tarifelor

Participanții la piață nu consideră că scumpirea transportului s-a încheiat. Indicele de încredere inclus în raport a crescut cu 11,4 puncte, până la valoarea record de 28,3.

Deși 54% dintre respondenți anticipează doar o majorare ușoară a tarifelor, proporția celor care prevăd o creștere semnificativă a urcat de la 4,9% la 31,9%. Doar 4,3% se așteaptă la scăderi.

Piața energiei va avea un rol esențial. Prețurile motorinei au început să urce din nou în iulie, pe fondul intensificării tensiunilor din Orientul Mijlociu, depășind media de 2 euro pe litru în Uniunea Europeană la 22 iulie.

Dacă motorina rămâne scumpă, tarifele de transport pot continua să crească fără ca volumele să se redreseze cu adevărat. Germania și Franța au arătat deja cât de repede se pot desprinde prețurile de evoluția economiei, în timp ce Polonia demonstrează cum se schimbă piața atunci când presiunea costurilor este însoțită și de o creștere reală a cererii.