Pe scurt:
- DIICOT susține că gruparea ar fi furat aproximativ 70 de încărcături, cu o valoare totală de 9 milioane de euro.
- Cele mai multe furturi ar fi avut loc în afara României, în principal în Belgia.
- Anchetatorii au efectuat 65 de percheziții, dintre care 14 la solicitarea autorităților judiciare belgiene.
- Suspecții ar fi folosit documente false, ar fi schimbat semiremorcile și ar fi reclamat furturi inventate.
- Cazul se înscrie într-un fenomen mai amplu de fraudă și utilizare a unor transportatori falși în transportul rutier european.
65 de percheziții în România
Potrivit unui comunicat DIICOT, procurorii structurii teritoriale din Pitești și polițiștii specializați în combaterea criminalității organizate au făcut 65 de percheziții domiciliare în București și în județele Argeș, Dâmbovița, Ilfov, Dolj, Prahova și Bihor. Ancheta vizează constituirea unui grup infracțional organizat, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, fals informatic și spălarea banilor.
Anchetatorii susțin că gruparea a fost creată de cinci persoane în martie 2024, iar ulterior i s-ar fi alăturat aproximativ 30 de membri. Rolurile erau împărțite: unii suspecți contractau transporturi interne și internaționale, alții identificau mărfuri de valoare care puteau fi vândute rapid pe piața neagră, mutau bunurile între vehicule, urmăreau traseul camioanelor sau se ocupau de valorificarea încărcăturilor furate.
Cum funcționa schema
Conform procurorilor, membrii grupării se foloseau de mai multe firme de transport pe care le dețineau sau le controlau. Prin intermediul acestora preluau legal mărfuri în România și în străinătate, după care bunurile nu mai ajungeau la destinație. Pentru a-și ascunde activitatea, suspecții ar fi utilizat acte de identitate falsificate, documente de transport contrafăcute, certificate de înmatriculare și plăcuțe cu numere false.
Anchetatorii au identificat trei modalități principale de operare:
- Reîncărcarea mărfii și reclamarea unui furt fictiv: încărcătura era mutată într-un alt vehicul, iar apoi era depusă o plângere privind furtul la o secție de poliție aflată pe traseul planificat.
- Înlocuirea semiremorcii: semiremorca încărcată era decuplată și schimbată cu una de aceeași culoare și cu caracteristici asemănătoare. Plăcuțele de înmatriculare erau apoi mutate de pe un vehicul pe celălalt.
- Scenariul defecțiunii: șoferul pretindea că o problemă tehnică îl obligase să lase semiremorca într-un anumit loc, în timp ce capul tractor era dus la un service. Ulterior, semiremorca era declarată furată.
Printre bunurile dispărute s-ar fi aflat produse electronice, electrocasnice, materii prime, cereale, cosmetice, băuturi și alte bunuri de consum.
Belgia, principalul punct de interes
Cele mai multe încărcături vizate de grupare se aflau în Belgia. În februarie 2026, autoritățile române și cele belgiene au format, prin Eurojust, o echipă comună de anchetă. DIICOT precizează că suspecții sunt cercetați și pentru fapte comise în alte state membre ale Uniunii Europene.
Belgia și Țările de Jos se numără printre zonele europene cu un nivel ridicat al criminalității asupra mărfurilor. În raportul său din 2026, TT Club a indicat porturile Antwerp-Bruges și Rotterdam, dar și autostrăzi precum E19, E17, A67 și A2, printre principalele zone de risc. Asigurătorul avertizează că infractorii folosesc acreditări generate cu ajutorul inteligenței artificiale, documente falsificate și burse de transport pentru a se prezenta drept transportatori legitimi.
„Nivelul de sofisticare al criminalității asupra mărfurilor în Benelux a atins cote fără precedent”, a declarat Josh Finch, manager pentru riscuri logistice în cadrul TT Club.
O problemă care afectează întreaga Europă
În februarie 2026, asociația asigurătorilor maritimi IUMI și Transported Asset Protection Association TAPA EMEA au avertizat că fraudele comise de transportatori falși sunt în creștere. TAPA a înregistrat aproximativ 160.000 de incidente de criminalitate asupra mărfurilor în 129 de țări, în perioada 2022–2024.
„Adresele de e-mail falsificate, domeniile care imită site-uri reale și polițele de asigurare contrafăcute devin tot mai frecvente”, a spus Thorsten Neumann, președintele și directorul general al TAPA EMEA. Lars Lange, secretarul general al IUMI, a subliniat că bursele de transport au „o responsabilitate esențială pentru a se asigura că transportatorii fictivi nu pot opera pe aceste platforme”.
Ce înseamnă cazul pentru expeditori și casele de expediții
Ancheta din România arată că infractorii nu au nevoie întotdeauna de firme inventate. Uneori pot folosi companii reale, înregistrate legal, care preiau marfa în mod aparent legitim și apoi o fac să dispară. De aceea, verificarea documentelor transportatorului nu mai este suficientă.
Expeditorii și proprietarii mărfurilor ar trebui să verifice istoricul partenerilor noi, identitatea vehiculelor și a șoferilor care se prezintă efectiv la încărcare, precum și orice schimbare neobișnuită apărută pe durata transportului.
Cazul românesc nu este unul izolat. La începutul acestei săptămâni, poliția spaniolă a destructurat o grupare care folosea camioane furate pentru a jefui alte vehicule în parcări și zone de servicii. Trans.INFO a relatat, de asemenea, cum pot fi folosite companii reale de transportatori falși pentru a fura încărcături.
