Pe scurt:
- În 24 de ore au trecut 3.098 de camioane prin vămile Republicii Moldova, față de aproximativ 2.000 pe zi în urmă cu o lună.
- Doar într-o noapte, peste 300 de camioane au trecut prin Leușeni–Albița.
- Cozile au ajuns la 7–8 km la Giurgiulești și la 4–5 km la Leușeni și Sculeni.
- Cauzele: exportul de cereale, rute comerciale reorientate și mai mult tranzit ucrainean.
- Vama recomandă rute alternative, programarea electronică la Costești–Stânca și depunerea din timp a declarațiilor NCTS și ENS.
De la 2.000 la peste 3.000 de camioane pe zi
Aglomerația a început pe 28 octombrie, pe sensul de ieșire din Republica Moldova. În noaptea de 29 octombrie, peste 300 de camioane au trecut doar prin punctul Leușeni–Albița.
Potrivit Serviciului Vamal, fluxul zilnic a crescut de la aproximativ 2.000 de camioane în urmă cu o lună la peste 3.000. Directorul instituției, Radu Vrabie, a spus pe 30 octombrie că traficul este cu circa 50% peste nivelul obișnuit.
Cozile au fost cele mai lungi la Giurgiulești, spre port, unde au ajuns la 7–8 km. La Leușeni și Sculeni, coloanele de camioane au avut 4–5 km. Reprezentanții fermierilor moldoveni au spus că unii șoferi au așteptat 2–3 zile.
Cereale și tranzit din Ucraina
Serviciul Vamal pune creșterea traficului pe seama a trei factori:
- exportul sezonier de cereale,
- reorientarea rutelor comerciale,
- creșterea tranzitului de mărfuri ucrainene prin Republica Moldova, pe fondul atacurilor asupra infrastructurii din Ucraina.
Exportatorii moldoveni spun că o mare parte dintre camioanele care așteaptă la frontieră sunt cisterne cu numere ucrainene. Ei cer culoare dedicate pentru tranzit, mai multe parcări și extinderea cozii electronice.
Presiunea de la graniță a fost discutată și de premierii României și Republicii Moldova, la întâlnirea de la Chișinău din 27 octombrie.
Ce măsuri s-au luat
După discuții cu autoritățile române, la Leușeni–Albița a fost deschisă o bandă suplimentară în regim revers pentru camioanele fără marfă. Vama a suplimentat personalul în posturile cele mai aglomerate. Mărfurile perisabile ale operatorilor economici autorizați (AEO) au prioritate.
Pe 30 octombrie, Radu Vrabie a declarat că „în momentul actual există mult mai puține camioane la așteptare”. Serviciul Vamal spune că păstrează legătura permanentă cu autoritățile din România pentru a sincroniza activitatea pe ambele părți ale frontierei.
Rutele și soluțiile recomandate
Serviciul Vamal le recomandă transportatorilor:
- camioane goale: în loc de Leușeni–Albița sau Sculeni, pot trece prin Cahul–Oancea sau Costești–Stânca, în funcție de itinerar,
- camioane cu marfă: mărfurile supuse controlului fitosanitar sau sanitar-veterinar trebuie să treacă printr-un post unde există aceste servicii; prin Cahul–Oancea pot ieși cu marfă doar operatorii AEO,
- programare electronică: la ieșirea prin Costești–Stânca se poate folosi sistemul BQS,
- declarații din timp: declarația de tranzit poate fi depusă prin NCTS, iar declarația sumară de intrare în UE (ENS) poate fi depusă electronic înainte de sosirea la frontieră,
- plecări eșalonate: distribuirea curselor în zile și intervale diferite și verificarea traficului înainte de pornire.
Anterior, autoritățile moldovene au recomandat și punctul Leova–Bumbăta.
Ce înseamnă pentru transportatorii români
Pentru transportatorii români care lucrează cu Republica Moldova sau tranzitează spre Ucraina, aglomerația înseamnă curse mai lungi și costuri mai mari. Vama atrage atenția că depunerea declarației de tranzit prin NCTS nu înlocuiește obligația de a depune ENS la intrarea în UE.
La intrarea în România, camioanele trebuie să plătească și TollRo, taxa calculată în funcție de distanță care a înlocuit rovinieta de la 1 octombrie, printre regulile noi din octombrie. În primele săptămâni de la lansare, sistemul a produs probleme și ocoluri la graniță. Situația amintește de cozile recente de la Vama Siret, la granița cu Ucraina.
