Potrivit unei cercetări realizate de organizația germană de testare DEKRA, aproape două treimi dintre șoferii chestionați spun că ajung în mod repetat să își lase camionul pe bretele de acces, pe benzi de ieșire sau pe marginea drumului, doar ca să respecte timpii de pauză. Peste jumătate au declarat că fac frecvent mai mult de 20 de kilometri în plus ca să găsească un loc liber, ceea ce adaugă presiune de timp la finalul unor ture deja solicitante.
Paradoxul este evident: regulile care îi obligă pe șoferi să oprească și să se odihnească pot ajunge, în realitate, să îi țină mai mult pe drum, în căutarea unei parcări legale și sigure. Concluziile apar în Raportul DEKRA privind siguranța rutieră pentru 2026, intitulat Workplace Road Traffic. Documentul analizează riscurile de accident pentru cei care lucrează pe drum sau în proximitatea lui: șoferi de camion, curieri, servicii de urgență și echipe de întreținere a drumurilor.
La prezentarea raportului, la Berlin, directorul general DEKRA Automobil, Jann Fehlauer, a subliniat că prevenirea accidentelor cere o privire mai atentă atât asupra cauzelor, cât și asupra măsurilor care pot preveni coliziunile sau le pot reduce consecințele.
Oboseala rămâne un risc major în transportul rutier
DEKRA indică oboseala drept unul dintre cei mai importanți factori de risc în transportul rutier, invocând cercetări care arată că lipsa somnului poate crește de opt ori probabilitatea unui accident. Șoferii profesioniști pot ajunge la peste 100.000 de kilometri parcurși anual, adesea în trafic aglomerat, pe vreme rea, pe rute monotone și sub presiunea termenelor. DEKRA arată că aceste condiții, combinate cu programul neregulat și planificări solicitante, pot reduce capacitatea de concentrare la volan.
„Respectarea timpilor de conducere și de odihnă, împreună cu măsuri țintite de promovare a sănătății, poate contribui la reducerea oboselii, stresului și suprasolicitării”, a declarat Fehlauer.
Raportul precizează însă că regulile de odihnă funcționează cu adevărat doar dacă șoferii au acces realist la locuri sigure de oprire. Când parcările sunt pline, șoferii ajung să aleagă între a continua drumul deși sunt obosiți, a opri într-un loc periculos sau a risca încălcarea regulilor privind timpul de lucru.
Presiune în plus: distragerea atenției în era digitală
Pe lângă oboseală, DEKRA semnalează un alt risc care crește în „locul de muncă” al șoferilor: distragerea atenției. Sistemele de navigație, platformele de gestionare a comenzilor, smartphone-urile și funcțiile de asistență/automatizare au devenit instrumente uzuale pentru mulți șoferi profesioniști. Deși pot ajuta și pot crește eficiența, raportul avertizează că ele aduc și cerințe noi: șoferul trebuie să proceseze simultan mai multe surse de informații, în timp ce urmărește traficul. Organizația cere măsuri obligatorii pentru reducerea distragerii atenției în trafic.
În același timp, DEKRA arată că tehnologia proiectată corect poate preveni accidente. În raport sunt evidențiate sistemele inteligente de transport și echipamentele de siguranță, precum frânarea automată de urgență, asistența la unghi mort și la viraj, dar și sistemele cooperative inteligente de transport (C-ITS). Acestea permit schimbul, în timp real, de avertizări între vehicule și infrastructură despre pericole precum lucrări pe drum, obstacole sau trafic lent. În testele DEKRA, avertizările C-ITS pentru zonele cu lucrări au oferit șoferilor un plus de timp pentru reacție în situații în care senzorii vehiculului nu detectează întotdeauna suficient de devreme riscul.
Lucrările pe drum, un capitol cu vulnerabilități
Raportul analizează și pericolele din jurul lucrărilor rutiere și al zonelor mobile de lucru, unde atât șoferii, cât și echipele de întreținere pot fi expuși unor riscuri grave. DEKRA a realizat teste de impact în care a comparat panourile de avertizare montate pe remorcă, în configurații convenționale, cu sisteme de protecție care absorb energia. Conform organizației, soluțiile cu absorbție de energie au redus forțele la impact și au ajutat vehiculul de protecție să rămână mai stabil.
În schimb, sistemele clasice montate pe remorcă au preluat mult mai puțină energie și pot împinge vehiculul de siguranță mai adânc în zona de lucru, ceea ce crește riscul pentru oamenii aflați în spatele lui. Au fost evaluate și sistemele moderne de frânare automată de urgență în scenarii specifice lucrărilor rutiere. DEKRA a constatat că, în general, acestea au reacționat fiabil la panourile mobile de protecție la 60 de kilometri pe oră și 85 de kilometri pe oră, însă „fereastra” de reacție se poate reduce în zone cu vizibilitate limitată, cum ar fi după curbe.
De ce nu e suficientă doar tehnologia
DEKRA subliniază că siguranța rutieră în activitățile profesionale nu poate fi îmbunătățită doar prin dotările vehiculelor. Prevenirea accidentelor depinde de un mix de tehnologie, infrastructură, reglementări, organizarea muncii și responsabilitate individuală. Lista de solicitări, formulată în zece puncte, include:
- protecție mai bună pentru zonele cu lucrări,
- o evidență mai completă a accidentelor rutiere legate de activitatea profesională,
- condiții de muncă îmbunătățite în transport,
- monitorizare mai strictă a regulilor de asigurare a încărcăturii,
- dezvoltarea în continuare a reglementărilor privind mărfurile periculoase,
- aplicarea fermă a regulilor privind timpii de conducere și odihnă,
- mai multe parcări sigure pentru camioane,
- și programe obligatorii de promovare a sănătății pentru șoferii profesioniști.
Antonio Avenoso, director executiv al European Transport Safety Council, a spus că siguranța rutieră la locul de muncă nu ar trebui tratată ca un subiect de nișă, ci ca o componentă esențială a obiectivului Vision Zero al Europei: reducerea aproape de zero a deceselor și a rănilor grave în trafic până în 2050.
Deficitul de parcări nu explică fiecare accident în care sunt implicați șoferi profesioniști. Totuși, raportul DEKRA insistă asupra unui punct: oboseala nu ține doar de responsabilitatea individuală. Ea este influențată și de infrastructura pe care șoferii o au la dispoziție atunci când sunt obligați legal – și au nevoie fizic – să oprească.
