- Taxa pe kilometru se aplică și pe rutele ocolitoare oficiale, dacă acestea folosesc drumuri din rețeaua taxabilă.
- Legislația olandeză nu prevede scutiri temporare pentru kilometrii suplimentari parcurși din cauza închiderii unui pod sau a unei limite de greutate.
- Transportatorii care suportă costuri disproporționat de mari pot solicita despăgubiri, iar cererea poate include și taxele rutiere suplimentare.
- Potrivit datelor prezentate de ministru în iulie 2025, 50 de obiective de infrastructură erau supuse unor restricții de greutate sau erau închise complet circulației rutiere.
- Fără măsuri suplimentare, numărul acestora s-ar putea dubla până în 2030.
Subiectul a ajuns în Camera Reprezentanților din Olanda în urma problemelor întâmpinate, printre altele, la Merwedebrug, Papendrechtsebrug și Algerabrug. Pe 2 septembrie 2026, Hidde Heutink l-a întrebat pe Vincent Karremans, ministrul Infrastructurii și Gospodăririi Apelor, ce efect au ocolirile obligatorii asupra transportului de mărfuri grele. Răspunsul ministrului a fost transmis parlamentului la 25 septembrie 2026.
Impactul financiar este direct: rutele ocolitoare oficiale pot include, parțial sau integral, drumuri incluse în sistemul olandez de taxare pe kilometru. Mecanismul se aplică din 1 iulie 2026 pe aproape toate autostrăzile, precum și pe anumite drumuri provinciale și municipale. Sunt vizate vehiculele din categoriile N2 și N3 cu o masă maximă tehnic admisă de peste 3,5 tone, indiferent de țara în care sunt înmatriculate.
Kilometrii parcurși pe rute ocolitoare rămân taxabili
Poziția autorităților olandeze este clară: atunci când un camion trebuie să părăsească traseul obișnuit din cauza unei închideri sau a unei restricții de greutate, distanța suplimentară nu este exclusă automat din calculul taxei. După cum a explicat Karremans, fiecare kilometru parcurs pe un drum taxabil este contabilizat, chiar dacă vehiculul ajunge acolo pentru că urmează o rută ocolitoare stabilită oficial.
Regulile nu permit o scutire temporară doar pentru camioanele care folosesc rute ocolitoare. Aceleași drumuri pot fi utilizate și de vehiculele care circulă normal, fără să evite o zonă închisă.
În practică, transportatorul poate ajunge să plătească mai mult nu pentru că și-ar fi ales un traseu mai lung, ci pentru că infrastructura de pe ruta inițială a fost închisă sau supusă unei restricții.
Despăgubirile pot fi solicitate, dar nu se acordă automat
Ministrul a subliniat că firmele nu ar trebui să suporte pierderi care depășesc riscurile obișnuite ale activității atunci când o decizie administrativă le afectează în mod disproporționat. În asemenea situații, o companie de transport poate depune o cerere de despăgubire pentru prejudiciul suferit. Fiecare dosar este analizat de o comisie independentă.
Potrivit răspunsului transmis de ministru, cererea poate acoperi și taxele suplimentare pe kilometru generate de folosirea unei rute ocolitoare.
Acest lucru nu înseamnă că orice transportator care ajunge pe un traseu alternativ primește automat banii înapoi. Compania trebuie să înainteze o cerere, iar eligibilitatea și valoarea despăgubirii sunt stabilite separat pentru fiecare caz.
50 de obiective afectate, iar numărul s-ar putea dubla
Problema nu se limitează la câteva poduri. Datele citate de ministru în iulie 2025 indicau că 50 de obiective de infrastructură erau supuse unor restricții de greutate sau erau închise complet circulației rutiere. Când o restricție afectează un traseu important și intens circulat, rutele alternative trec adesea pe autostrăzi sau pe alte drumuri incluse în sistemul de taxare pe kilometru.
Perspectivele rămân dificile. Analize guvernamentale anterioare indicau că, fără măsuri suplimentare, numărul obiectivelor afectate s-ar putea dubla până în 2030. Guvernul olandez afirmă că intenționează să investească în infrastructură pentru a evita acest scenariu.
Costul taxei nu influențează alegerea rutei ocolitoare oficiale
La stabilirea unei rute alternative oficiale, taxa suplimentară pe kilometru suportată de transportator nu este luată în calcul. Decizia de a închide un obiectiv de infrastructură se bazează în primul rând pe considerente de siguranță. Autoritățile urmăresc apoi reducerea efectelor asupra traficului și comunităților din zonă și verifică dacă drumurile alternative pot prelua volumul suplimentar de vehicule. Autoritățile nu intenționează să creeze coridoare temporare fără taxă pentru camioanele obligate să urmeze rute ocolitoare.
Nici veniturile suplimentare generate de taxă în astfel de situații nu pot fi estimate cu precizie. Ministrul a explicat că distanța parcursă în plus diferă în funcție de punctul de plecare și destinația fiecărui transport, ceea ce face dificil calculul impactului total.
Infrastructura olandeză are nevoie de investiții de miliarde
Problemele podurilor fac parte dintr-o situație mai amplă a infrastructurii. Numeroase poduri, drumuri, tuneluri, ecluze, linii de cale ferată și viaducte din Olanda au fost construite în anii 1950, 1960 și 1970. De atunci, aceste obiective au fost supuse unor sarcini din ce în ce mai mari. Karremans avertizează că, fără investiții constante, vor apărea noi întreruperi, restricții și închideri.
Prin Fondul pentru Mobilitate au fost alocate aproape 10 miliarde de euro în finanțare suplimentară pentru infrastructură, dintre care peste 5 miliarde de euro au fost adăugate la prezentarea bugetului din acest an. Ministrul spune însă că nici această sumă nu va rezolva toate problemele. Guvernul intenționează să reevalueze prioritățile Fondului pentru Mobilitate și ale Fondului Delta, iar parlamentul ar urma să primească detalii suplimentare la jumătatea lunii octombrie 2026.
Pentru transportatorii care ajung în Olanda sau tranzitează țara, o regulă are deja consecințe concrete asupra planificării curselor: o ocolire obligatorie nu scutește transportatorul de taxa pe kilometru. Costurile suplimentare pot fi incluse într-o cerere de despăgubire, însă despăgubirea nu este acordată automat atunci când autoritățile direcționează camioanele pe un traseu mai lung.
