IT Genetics este o companie specializată în soluții IT profesionale cu prezență activă atât în România cât și în Ungaria și Bulgaria.
Recent, compania a lansat Planograma, o platformă digitală de tip WMS (Warehouse Management System) care își propune să eficientizeze și să automatizeze activitățile de logistică, depozitare, curierat, distribuție și producție. Și ce este și mai interesant este că soluția a fost dezvoltată de către o echipă formată integral din profesioniști români.
Am stat de vorba cu Liviu Sima, fondatorul IT Genetics, despre noua soluție dar și despre modul în care compania sa gestionează această perioadă marcată de atât de multe schimbări.
Diana Hodivoianu, Trans.INFO: Voi începe cu o întrebare oarecum standard în contextul actual: cum ați resimțit perioada pandemiei la nivel de companie? V-a afectat aceasta semnificativ fluxul operațional sau a fost mai degrabă o perioadă de business as usual?
Liviu Sima, IT Genetics: În primele luni de la începutul pandemiei, când lucrurile erau neclare pentru toată lumea, bineînteles că am resimțit și noi efectele. Dar ne-am adaptat rapid la lucrul de acasă, am adăugat noi produse în portofoliu, am dezvoltat branduri proprii și ne-am concentrat eforturile pe industriile care au rămas active în aceasta perioadă: eCommerce, Retail, Logistica, Sanatate și IT.
Fluxul nostru operațional era automatizat într-o proporție foarte mare încă de dinainte de pandemie, așa că nu putem spune că din acest punct de vedere am fost afectați puternic. Am adoptat toate masurile de siguranță recomandate de autorități, astfel încât să asiguram echipelor condițiile potrivite în care să-și desfășoare activitatea, iar lucrurile au funcționat aproape ca de obicei.
Ați lansat recent Planograma – o platformă digitală de tip WMS, dezvoltată integral de o echipă de români. Ce nevoie reală ați identificat pe piața din România pentru o astfel de soluție, neacoperită deja de soluțiile similare existente pe piață?
Simplitatea și accesibilitatea soluțiilor digitale pentru companii, implicit cele WMS, sunt două nevoi cărora vine să le răspundă Planograma. Cu siguranță încă există loc de creștere în această piață care este în plină expansiune. De asemenea, digitalizarea și automatizarea sunt în etapa de start, încă există un număr foarte mare de companii care încă operează cu pixul și hârtia.
Platforma WMS dezvoltată de compania dvs folosește și inteligența artificială; considerați că România este o piață pregătită pentru a integra eficient noile tehnologii în fluxurile operaționale? Și dacă nu, care credeți că sunt principalele vulnerabilități ale pieței locale din acest punct de vedere?
România este încă la început în acest proces. Există curiozitate, există vizionari care au înțeles beneficiile acestor noi tehnologii și care fac eforturi susținute pentru implementarea lor la scară largă, dar cred că până la absorbția acestora într-un procent relevant pentru piață, mai sunt niste pași de făcut. Este nevoie de o comunicare susținută pentru ca tehnologiile ce folosesc inteligența artificială să nu mai fie percepute că un potențial înlocuitor al angajaților, ci să fie înțelese așa cum sunt ele: tehnologii ce completează și eficientizează activitatea omului.
Într-un comunicat recent, declarați că plănuiți să implementați Planograma în 20 de companii din România până la finalul anului. Ne puteți spune din ce sectoare sunt companiile respective și dacă există o diferență din punct de vedere al modului de implementare în funcție de specificul business-ului?
Vizăm companii din retail, distributie, comert online, FMCG, pharma și logistică. IT Genetics și-a propus să accesibilizeze soluțiile digitale, motiv pentru care și Planograma este o soluție de automatizare care poate fi implementată rapid atât de un start-up cât și de o companie de dimensiuni mari. Provocarile sunt diferite de la companie la companie, în funcție de specific exista mai multe particularitati la care ne adaptam. De exemplu în companiile mici ne integrăm cu soluții de contabilitate simple iar în celelalte cu erp-uri complexe. Sau la o companie mică lucrăm cu o singură companie de curierat iar la cele mari chiar și cu 7 companii.
Sustenabilitatea este mai mult decât un buzz word în ultimii ani. Un raport recent al ARILOG relevă că 95% din respondenți sunt de acord că sectorul logistic trebuie să contribuie semnificativ la protecția mediului. Ne puteți spune dacă luați măsuri specifice în acest sens?
Încercăm să protejăm mediul din mai multe perspective.
În primul rând, o masură pe care am luat-o de-a lungul timpului a fost să păstrăm portofoliul de produse de la producători lideri la nivel mondial, și acesta conține multe produse eco-friendly pe care le promovăm intens către partenerii cu care colaborăm.
Când lucrezi cu un producător de renume acesta are la rândul lui un program de sustenabilitate, lucrează cu multe materiale reciclabile, spre deosebire de orice producător obscur din est al cărui scop singular este cel mai mic cost de producție.
Un bun exemplu este hârtia ecologică pentru bonuri pe care o comercializăm – Blue4Est, care este 100% reciclabilă, fabricată fără utilizarea dezvoltatorilor chimici de culoare, imprimarea termică fiind realizată printr-un proces fizic ce nu necesită o reacție chimică pentru imprimarea informațiilor pe hârtie. Acestă măsură a fost adoptată și implementată și de unele dintre marile lanțuri comerciale, așa că probabil deja ați primit la cumpărături un bon albastru în locul bonurilor clasice.
În al doilea rând am oferit soluții dedicate pentru reutilizarea ambalajelor din carton, oferindu-le clienților echipamente pentru transformarea acestora în material de umplere pentru coletele noi formate. Practic, sunt niște tocătoare de carton cu ajutorul cărora nu mai ajungi să arunci cartonul nefolosit de la coletele recepționate.
Și nu în ultimul rând am optimizat intern cât de mult am putut consumul de energie electrică, de apă și de carburant. Ne gândim de asemenea la implementarea unei flote de mașini electrice în viitorul apropiat.
Ce oportunități majore vedeți în sectorul logistic local în acest moment? Cum estimați că va evolua piața în următorii ani?
În momentul de față România este una dintre piețele în care sectorul logistic este pe un trend ascendent, existând în lucru peste 600 de proiecte industriale și logistice la nivel național, conform unor date puse la dispoziție de companii de consultanță ce monitorizează șantiere din România.
Companiile din acest sector continuă investițiile, în mare tractate de dezvoltările retailului modern dar și tradițional, așa că estimăm că va exista o dezvoltare constantă și în următorii ani. Faptul că peste 60% dintre spațiile industriale ce se află în construcție au deja clienți, reprezintă o garanție a faptului că segmentul logistic local este un punct de interes pentru investitori și că România va deveni un jucător și mai important pe piețele internaționale.
Și o ultimă întrebare: dacă ar fi să sumarizați câteva din lecțiile de business învățate în ultimul an, care ar fi acestea?
Lecțiile sunt bazate pe cuvintele cheie adaptare, flexibilitate, dinamism și plasă de siguranță sau plan de rezervă.
Am fost nevoiți să ne adaptăm noii conjuncturi, noului context economic, rapid. A fost nevoie să fim flexibili încât să acceptăm noul status quo și să lucrăm cu el sau în el. Aici e important să ai o echipă energică, dinamică, cu mintea ageră.
Și totodată ne-am dat seama cât de utile sunt planurile și resursele de rezervă sau scenariile what-if. Cine le avea s-a bucurat de ele iar cine nu a învățat că sunt necesare. Pentru că niciodată nu știi cât de rău pot ajunge lucrurile. Sau cât de bine!