Modelul de export al Germaniei, bazat pe autovehicule, produse chimice și produse de inginerie mecanică, este supus unei presiuni din ce în ce mai mari. Volumul producției de vehicule este deja mai mic decât în 2019, în timp ce producătorii de automobile din țară se confruntă cu o concurență acerbă din partea vehiculelor electrice chinezești. După cum se menționează în raport, „vânzările de autovehicule europene sunt supuse presiunii importurilor de vehicule electrice (EV) din China, în timp ce producătorii de vehicule germani nu sunt în măsură să se adapteze”.
Producția de produse chimice – un alt pilon al excedentului comercial al Germaniei – se confruntă, de asemenea, cu dificultăți. Deși regiunea înregistrează în continuare un excedent, Europa pierde cota de piață globală din cauza costurilor ridicate ale energiei și a noilor capacități care intră în funcțiune în China, Orientul Mijlociu și Asia de Sud-Est.
Se preconizează că declinul acestor industrii va afecta în mod direct piețele de transport de marfă. Exporturile containerizate de vehicule, produse chimice și mașini au susținut în mod tradițional fluxurile prin principalele porturi ale UE, dar raportul avertizează asupra „unei puternice presiuni descendente asupra transportului maritim de marfă”.
Transportul aerian de marfă se orientează către comerțul electronic
Cererea de transport aerian de marfă este remodelată de cheltuielile consumatorilor și de comerțul electronic. Istoric, sectorul auto a fost unul dintre cei mai mari cumpărători de capacitate de transport aerian de marfă pe termen lung. Odată cu scăderea producției de vehicule, această cerere s-a redus. În schimb, transporturile de la comercianții cu amănuntul online din China au devenit dominante.
Raportul sugerează că comerțul electronic dintre China și Europa ar putea reprezenta 40-60 % din tonajul total, deși avertizează că cifra este neconfirmată și volatilă. Această concentrare face piața fragilă. Comercianții cu amănuntul își mută deja aprovizionarea mai aproape de Europa, inclusiv în Turcia și pe piețele periferice, ceea ce ar putea reduce cererea pe distanțe lungi pe termen mediu.
Criza din Marea Roșie a sporit și mai mult volatilitatea, determinând creșteri pe termen scurt ale transportului aerian de marfă, deoarece transportatorii își mută rapid stocurile. Privind în perspectivă, raportul susține că ratele de creștere ale transportului aerian de marfă vor reflecta probabil mai fidel decât înainte modelele de cheltuieli ale consumatorilor.
Tarifele remodelează fluxurile UE-SUA
Relațiile comerciale ale Europei cu SUA sunt, de asemenea, redesenate. Un nou acord stabilește tarifele la 15%, în scădere față de cele 30% amenințate inițial, dar încă semnificative pentru exportatorii europeni. Se preconizează că un acord anterior cu Regatul Unit, negociat în condiții mai favorabile datorită deficitului comercial al Marii Britanii cu SUA, va reduce și mai mult volumele UE-SUA, prin devierea unor fluxuri prin Regatul Unit.
Ca urmare, raportul anticipează că poziția comercială a Europei va deveni mai complexă, importurile provenind din surse mai diverse, iar exporturile orientându-se către sectoare cu valoare ridicată, precum produsele farmaceutice, industria aerospațială și componentele de inginerie avansată. Se preconizează că serviciile, în special cele din domeniul IT, vor juca un rol mai important, în timp ce ponderea economică în cadrul continentului s-ar putea deplasa de la Germania către Europa Centrală de Nord și Regatul Unit.
Volatilitatea Chinei și reziliența Indiei remodelează transportul global de marfă
China rămâne cel mai influent actor în transportul global de marfă. Traficul de containere în porturi precum Shanghai continuă să crească, dar dezechilibrele tot mai mari între exporturi și importuri ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitate. Raportul concluzionează că „China utilizează comerțul pentru a susține creșterea economiei sale, ceea ce are ca efect exportul deflației”.
- Și alte regiuni își reconfigurează rolurile:
- Japonia și Coreea de Sud se confruntă cu o competitivitate redusă în domeniul vehiculelor și al electronicii, producția fiind transferată din ce în ce mai mult în Asia de Sud-Est.
- India se profilează ca o piață rezistentă, axată pe importuri, susținută de consumul intern și de investițiile în infrastructură.
- Asia de Sud-Est absoarbe producția mutată din China, Vietnamul și Cambodgia devenind centre importante pentru bunurile de consum.
- Statele Unite rămân motorul cererii globale, cheltuielile consumatorilor modelând fluxurile de containere și rețelele interne de transport aerian expres.
- Orientul Mijlociu investește masiv în porturi și aeroporturi pentru a se poziționa ca un centru logistic global, Dubaiul jucând deja acest rol.
Fluxurile de marfă din Europa se deplasează de la exporturi la importuri
Pentru transportatorii de marfă din Europa, implicațiile sunt profunde. Declinul structural al industriilor cu exporturi mari, cum ar fi vehiculele și produsele chimice, combinat cu barierele tarifare și deplasarea cererii către comerțul electronic, va afecta fluxurile tradiționale de transport maritim și aerian. Cererea de importuri ar putea rezista mai bine, dar perspectivele generale de creștere par modeste.
Raportul subliniază fragilitatea sistemului: „Sistemul comercial mondial este extrem de disfuncțional, cu dezechilibre mari și persistente în comerțul cu mărfuri.” Pentru transportatori, adaptarea la aceste dezechilibre va însemna gestionarea unor modele de cerere mai volatile, adaptarea la noi zone geografice de aprovizionare și alinierea mai strânsă la comerțul cu valoare ridicată și bazat pe servicii.
