Protestele, aflate în desfășurare din ziua precedentă, sunt un răspuns la aplicarea tot mai strictă a regulii „90 de zile în orice perioadă de 180 de zile” și la implementarea sistemului Entry/Exit System (EES). Șoferii și companiile de transport susțin că noile norme îi tratează ca pe turiști, nu ca pe lucrători, ceea ce duce la deportări, rețineri și pierderi financiare reale.
Unde s-a ajuns la blocaj? Puncte de trecere și terminale sub blocadă
Blocajele au afectat simultan mai multe țări din Balcanii de Vest. În Macedonia de Nord, zece puncte de trecere a frontierei au fost oprite, inclusiv cele mai mari de la granița cu Uniunea Europeană. La Gevgelija, un punct de trecere important între Grecia și Macedonia de Nord, aproximativ 100 de camioane au blocat terminalul de marfă.
În același timp, au izbucnit proteste în Serbia, Bosnia și Herțegovina și Muntenegru. În Serbia, 15 puncte de trecere a frontierei cu Croația au fost blocate, iar cozile de camioane s-au întins până la aproximativ un kilometru. În Bosnia și Herțegovina, camioanele s-au oprit la punctele de trecere către Croația, iar în Muntenegru blocada a acoperit și Portul Bar de la Marea Adriatică, un hub logistic important pentru regiune.
Potrivit organizatorilor, protestele implică aproximativ 75.000 de camioane din Macedonia de Nord, Serbia, Bosnia și Herțegovina și Muntenegru. Traficul de pasageri se desfășoară fără perturbări majore, iar transporturile de medicamente, animale, servicii de urgență, transporturi militare și mărfuri periculoase sunt lăsate să treacă.
Regula 90/180 și EES: șoferii denunță tratamente inechitabile
Sursa conflictului este regula „90 de zile în orice perioadă de 180 de zile” în Spațiul Schengen care – combinată cu noul sistem EES – a început să fie aplicată mult mai strict. Sistemul electronic Entry/Exit System, implementat etapizat începând cu 12 octombrie 2025, înlocuiește ștampilele din pașaport cu înregistrarea automată, colectează date biometrice și calculează în mod independent durata permisă a șederii.
Pentru șoferii care efectuează regulat transport internațional, acest lucru înseamnă că limita de zile se epuizează rapid și nu pot lucra pe rute fixe pe perioade îndelungate. Numai în ultimul an, au fost deportați peste 100 de șoferi, iar în ultimele săptămâni au fost anunțate noi decizii de expulzare.
Acest lucru amenință economia noastră și economia întregilor Balcani. Șoferii își pot pierde locurile de muncă, iar companiile de transport vor fi forțate să se închidă”, a declarat Filip Stojanov, șofer de camion din Macedonia de Nord.
Polonia, în centrul criticilor
Reprezentanții firmelor de transport balcanice acuză Polonia că aplică cele mai stricte controale:
„În Polonia, șoferii sunt reținuți, iar marfa este preluată de alt șofer. Avocați sunt angajați pentru eliberare. Costurile cresc mult. Ce li se întâmplă șoferilor este lipsit de omenie”, a spus Emilia Arnaudova Hristov pentru publicația svobodnaevropa.mk.
„Vrem dreptul de a munci, nu privilegii”
Protestatarii afirmă că nu cer eliminarea controalelor, ci recunoașterea statutului special al șoferilor profesioniști. Ei solicită exceptarea acestora de la regulile turistice sau introducerea unor vize de muncă dedicate.
„Ne pare rău că s-a ajuns aici, dar nu avem alternativă. Cerem doar dreptul de a munci – nimic mai mult”, a spus Amir Hadzidedic pentru Daily Sabah, în timpul unui protest la punctul Svilaj (Bosnia–Croația).
Șoferii de autobuz susțin o poziție similară, arătând că reținerea unui șofer lasă pasagerii blocați ore în șir.
Reacții politice și avertismente economice
Comisia Europeană afirmă că monitorizează situația. Purtătorul de cuvânt al CE, Markus Lammert, a menționat la Bruxelles că, deși regula de 90 de zile nu este nouă, UE este conștientă că șoferii, sportivii sau artiștii aflați în turneu pot avea nevoie de o ședere mai lungă.
La nivel național, presiunea crește. Prim-ministrul Serbiei a cerut acordarea unui statut special șoferilor din regiune, avertizând asupra „paraliziei totale” a companiilor de transport. În Macedonia de Nord, între timp, viceprim-ministrul și ministrul transporturilor Aleksandar Nikoloski și-a exprimat sprijinul pentru protestatari, indicând trei soluții posibile: amânarea implementării EES, creșterea limitei de ședere la cel puțin 250 de zile sau introducerea unor reglementări speciale pentru șoferii profesioniști, similare soluțiilor utilizate în Elveția.
Camera de Comerț a Serbiei amintește că peste 60% din comerțul regiunii se desfășoară cu Uniunea Europeană, iar blocadele prelungite amenință contractele, livrările la timp și stabilitatea lanțurilor de aprovizionare – inclusiv din perspectiva partenerilor din UE.
Guvernul Macedoniei de Nord susține transportatorii
Sprijinul pentru transportatorii protestatari a fost exprimat și de guvernul Macedoniei de Nord. Viceprim-ministrul și ministrul transporturilor Aleksandar Nikoloski a fost prezent personal la punctul de trecere Blace, unde blocada era în desfășurare, subliniind că protestul este un avertisment și un semnal îndreptat direct către țările din Spațiul Schengen.
Aș dori să-mi exprim sprijinul, în nume personal și în numele guvernului, pentru acest protest al transportatorilor, și de aceea sunt astăzi aici, la acest punct de trecere a frontierei, pentru că acest protest este un avertisment. Transportatorii vor să arate ce se va întâmpla din 10 aprilie. Acesta este un avertisment și cred că a venit momentul să folosim februarie și martie, precum și ca statele membre ale Spațiului Schengen să găsească o soluție”, a spus Nikoloski.
Ministrul a indicat trei scenarii posibile pentru a ieși din impas. Primul este amânarea implementării sistemului de înregistrare electronică pentru transportatori. Al doilea este creșterea numărului de zile pe care șoferii profesioniști le pot petrece în Spațiul Schengen, de la cele 180 actuale la 250 de zile, împărțite corespunzător în cicluri. A treia soluție este ca șoferii profesioniști să fie tratați nu ca turiști, ci ca profesioniști, prin exceptarea lor de la regulile actuale sau prin aplicarea vizelor de muncă, așa cum se întâmplă în Elveția.
Nikoloski a avertizat că lipsa schimbărilor ar avea consecințe grave nu doar pentru economia Macedoniei de Nord și a întregii regiuni, ci și pentru economia europeană.
Să nu uităm că majoritatea investițiilor străine din întreaga regiune provin din Uniunea Europeană și din țările din Spațiul Schengen. Tocmai acestea produc aici, în principal, semifabricate, care apoi sunt exportate. Să nu uităm produsele agricole, tranzitul, ceea ce produce Grecia și ceea ce merge spre nord, precum și principalul coridor comercial al Europei de Sud-Est, Coridorul 10, care este sângele vital al întregii economii”, a subliniat el.
Viceprim-ministrul a anunțat și acțiuni diplomatice, spunând că a discutat deja cu ministrul transporturilor din Grecia și că, în zilele următoare, plănuiește o vizită la Zagreb și contacte cu alte țări pentru a exercita presiune suplimentară în această chestiune.
Avertizăm de un an, am vorbit cu reprezentanți ai Comisiei Europene, dar până acum nu ne-au ascultat. Cred că după acest semnal vor asculta și vor găsi o soluție, astfel încât să nu împiedice dezvoltarea economiei Macedoniei de Nord, a economiei regiunii și chiar a Europei”, a adăugat Nikoloski.
Transportul, în pragul colapsului
Protestele sunt pe termen nedeterminat și – după cum anunță organizatorii – vor continua până când se găsește o soluție reală. Transportatorii avertizează că ignorarea în continuare a problemei va duce la părăsirea profesiei de către șoferi și la un colaps al sectorului de transport în întreaga regiune, cu consecințe resimțite mult dincolo de Balcani.
Pentru piața europeană de transport, inclusiv pentru Polonia, acesta este încă un semnal că regulile de mobilitate și controalele la frontieră afectează tot mai mult capacitatea reală de a efectua transport internațional – și că problema nu poate fi limitată la granițele unei singure regiuni.
