- Protestele de la frontiere rămân suspendate până la discuțiile cu Comisia Europeană din 1 septembrie.
- Disputa vizează regula care limitează șederea cetățenilor din afara UE la 90 de zile într-un interval de 180 de zile în spațiul Schengen, inclusiv în cazul șoferilor profesioniști.
- Relatările din presă indică faptul că măsura ar putea afecta aproximativ 100.000 de șoferi din Balcanii de Vest.
- Transportatorii cer reguli unitare pentru calcularea perioadelor de ședere și soluții distincte pentru șoferii care lucrează pe rute internaționale.
- Dacă nu se ajunge la un acord, blocajele ar putea reveni, provocând cozi și întârzieri pe rutele de marfă dintre Balcani și Uniunea Europeană.
Deocamdată, punctele de trecere a frontierei rămân deschise, însă problema de fond nu a fost rezolvată. După reuniunea reprezentanților sectorului de transport de la Skopje, din 11 august, organizațiile transportatorilor au decis să nu declanșeze imediat o nouă blocadă. În schimb, așteaptă întâlnirea cu Comisia Europeană.
Data-cheie este 1 septembrie. La Bruxelles, Comisia Europeană urmează să discute cu transportatorii, iar rezultatul reuniunii va influența decizia acestora privind reluarea protestelor.
Când limita de 90 de zile afectează activitatea șoferilor
În centrul disputei se află regula Schengen potrivit căreia cetățenii statelor din afara UE pot rămâne în acest spațiu cel mult 90 de zile într-un interval de 180 de zile.
Pentru un turist, calculul este relativ simplu. În transportul internațional, situația este mult mai complicată. Șoferii din Serbia, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru și Macedonia de Nord livrează constant mărfuri în țările UE și își desfășoară o parte importantă a activității în spațiul Schengen.
Fiecare zi petrecută în spațiul Schengen este luată în calcul la stabilirea perioadei de ședere permise. După epuizarea limitei, șoferul poate întâmpina probleme la reintrarea în spațiul Schengen, chiar dacă are calificările profesionale necesare, un contract de muncă și toate documentele pentru efectuarea transportului.
Transportatorii atrag astfel atenția asupra unui paradox: camionul și marfa își pot continua legal traseul, în timp ce șoferul poate rămâne fără zile disponibile potrivit regulilor de imigrație.
EES face mai strictă monitorizarea perioadelor de ședere
Problema devine mai urgentă pe măsură ce UE introduce Entry/Exit System (EES), sistemul electronic destinat înregistrării intrărilor și ieșirilor cetățenilor din state terțe.
Până acum, durata șederii era verificată, printre altele, prin ștampilele din pașaport. Evidențele electronice permit stabilirea mult mai exactă a numărului de zile petrecute efectiv de o persoană în spațiul Schengen.
Organizațiile de transport susțin că această monitorizare mai precisă transformă o regulă veche într-o provocare operațională tot mai serioasă. Firmele trebuie să țină cont nu doar de disponibilitatea vehiculelor și a mărfurilor, ci și de numărul de zile rămase pentru fiecare șofer. Planificarea rutelor, organizarea schimburilor și respectarea termenelor de livrare devin astfel mai dificile.
Aproximativ 100.000 de șoferi ar putea fi afectați
Disputa depășește cu mult problemele unor companii individuale. Date citate de agenția de presă MIA arată că numai în Macedonia de Nord ar putea fi afectați aproximativ 17.000 de șoferi. La nivelul Balcanilor de Vest, numărul total ar putea ajunge la circa 100.000 de persoane.
Neđo Mandić, reprezentant al sectorului transporturilor din Serbia, a declarat că unii șoferi au început deja să evite anumite rute internaționale, de teamă că ar putea întâmpina dificultăți la controalele de frontieră.
Transportatorii nu cer doar eliminarea limitei de 90 de zile. Una dintre principalele lor solicitări este interpretarea clară și uniformă a regulilor în toate țările. Reprezentanții sectorului susțin că procedurile pot varia în prezent de la un punct de trecere la altul.
Șoferii profesioniști ar trebui tratați ca lucrători transfrontalieri?
Organizațiile de transport consideră că șoferii internaționali ar trebui să fie tratați diferit față de vizitatorii obișnuiți. Argumentul lor pornește de la natura activității: șoferul nu intră în UE pentru vacanță și nici pentru a se stabili acolo. El trece frontiera pentru a efectua o livrare, a prelua o altă încărcătură și a se întoarce.
Printre soluțiile discutate se numără reguli speciale privind perioada de ședere, permise separate sau alte măsuri de facilitare pentru șoferii profesioniști. Subiectul a ajuns și în Parlamentul European, unde Comisia a fost întrebată despre posibilitatea unor vize pe termen lung sau a unui sistem dedicat șoferilor din Balcanii de Vest. Până acum, nicio măsură nu a rezolvat problema în activitatea zilnică a transportatorilor.
Disputa a dus deja la oprirea camioanelor la frontieră
Nu ar fi prima dată când disputa duce la blocaje. În ianuarie, transportatorii din Serbia, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru și Macedonia de Nord au organizat proteste coordonate la mai multe puncte de trecere pentru transportul de marfă către spațiul Schengen. Acțiunea a fost suspendată ulterior, după începerea discuțiilor cu Bruxellesul și apariția posibilității unor reguli speciale pentru șoferii profesioniști. La jumătatea lunii august, o astfel de soluție nu fusese încă pusă în aplicare.
De aceea, suspendarea actuală nu înseamnă încheierea conflictului. Transportatorii așteaptă progrese la reuniunea cu Comisia Europeană din 1 septembrie, însă mobilizarea poate fi reluată dacă discuțiile nu duc la un rezultat concret.
Blocajele pot afecta coridoane importante de transport
O eventuală reluare a protestelor ar afecta mai mult decât firmele de transport din Balcanii de Vest. Regiunea este o verigă importantă pe rutele terestre care leagă Europa Centrală de sudul continentului și de zona Adriaticii. Traficul de marfă prin punctele sale de frontieră susține activitatea industrială, comerțul și porturile. Blocarea principalelor puncte de trecere ar putea duce la formarea cozilor de camioane, întârzieri la livrări și perturbarea coridoarelor comerciale dintre Balcani și UE.
Disponibilitatea șoferilor ar putea deveni o constrângere suplimentară. Dacă unii conducători auto trebuie să evite anumite trasee deoarece și-au consumat perioada legală de ședere, capacitatea de transport a companiilor poate scădea chiar și fără închiderea oficială a frontierei.
Reuniunea din 1 septembrie poate determina următoarea etapă
Până acum nu au fost anunțate oficial noi blocaje. Transportatorii afirmă că vor să continue dialogul, dar cer reguli clare, care să poată fi aplicate în activitatea de zi cu zi. Comisia Europeană este dispusă să discute preocupările sectorului, menținând în același timp că actualele reguli Schengen rămân în vigoare.
Reuniunea din 1 septembrie ar putea stabili direcția următoarei etape a disputei. Dacă transportatorii nu primesc o soluție acceptabilă, protestele de la începutul lui 2026 ar putea reveni la frontiere.
Ceea ce a început ca o dispută privind durata șederii s-a transformat într-o problemă care afectează organizarea transportului rutier internațional. Întrebarea centrală este cum pot fi armonizate regulile Schengen cu activitatea șoferilor care trec constant dintr-o țară în alta ca parte a muncii lor.
