Cel mai recent studiu realizat de IRU la solicitarea Comisiei Europene este una dintre cele mai detaliate analize privind accesul șoferilor din afara UE pe piața muncii din Europa. Raportul nu doar identifică barierele juridice și administrative, ci indică și bune practici aplicate în anumite state membre.
500.000 de posturi vacante și o forță de muncă îmbătrânită
Sectorul transportului rutier din UE se confruntă cu un deficit grav și în creștere de șoferi, estimat la aproximativ 500.000 de posturi neocupate. Problema este structurală și provine în principal din îmbătrânirea forței de muncă și din intrarea insuficientă de lucrători noi.
Vârsta medie a șoferilor din transportul de marfă este de aproximativ 47 de ani, iar ponderea șoferilor tineri sub 25 de ani este de doar 5%. În același timp, femeile și tinerii lucrători, cumulat, reprezintă mai puțin de 10% din totalul forței de muncă din această profesie.
În această situație – după cum subliniază IRU, recrutarea din țări terțe poate face parte dintr-o strategie mai amplă.
Rezolvarea deficitului de șoferi necesită o abordare amplă, pe termen lung. IRU lucrează pentru a atrage mai multe femei și tineri către această profesie, sprijinind totodată mobilitatea sigură și bine reglementată pentru șoferii din afara UE” – a declarat Raluca Marian, director IRU pentru Uniunea Europeană.
300.000 de șoferi din afara UE
Raportul arată că în 2023, aproximativ 300.000 de șoferi profesioniști din țări terțe au lucrat în UE, reprezentând 7,5% din numărul total de șoferi profesioniști din Uniune.
În transportul de marfă, această pondere este de circa 8%, iar în operațiunile cu autobuze și autocare este de aproximativ 5%. Diferența rezultă, printre altele, din necesitatea unei foarte bune stăpâniri a limbii locale în transportul de pasageri.
Prin comparație, la nivelul întregii piețe a muncii din UE există aproximativ 9,93 milioane de cetățeni din țări terțe angajați, reprezentând 5,1% din populația activă. În construcții, ponderea lor ajunge la 8,5%, iar în unele țări depășește 20%. Prin urmare, transportul rutier nu este un sector cu o pondere peste medie a lucrătorilor din afara UE.
Polonia conduce, Danemarca la cealaltă extremă
Raportul arată diferențe uriașe între statele membre. Până la finalul anului 2022, nu mai puțin de 90% din toate atestatele de șofer eliberate în Uniune proveneau din doar cinci țări, iar peste jumătate au fost eliberate în Polonia.
În Polonia, șoferii din țări terțe reprezintă aproape 30% dintre cei angajați în transportul internațional. La finalul lui 2023, companiile poloneze angajau 162.489 de șoferi din afara UE, dintre care peste 88.000 erau cetățeni ucraineni.
Prin comparație, în Danemarca, în pofida unui deficit de șoferi de 24% în prima jumătate a anului 2023, numărul atestatelor de șofer eliberate cetățenilor din țări terțe a fost simbolic – între ianuarie și octombrie 2024, acolo au fost eliberate doar 15 astfel de documente.
În Spania, în 2021, au fost angajați 19.787 de șoferi din țări terțe, în principal în transportul de marfă. Ponderea cetățenilor din afara UE în numărul total de contracte de muncă pentru șoferi a fost de 6%.
Șoferi din afara UE în țări selectate
| Țara | Numărul de șoferi din afara UE | Pondere în transportul cu camioane | |
| Polonia | 162,489 | aproape 30% | |
| Danemarca | 15 | simbolic | |
| Spania | 19,787 | aproximativ 6% | |
| Uniunea Europeană (per ansamblu) | 300k | 8% |
Birocrație, paradoxuri juridice și „cercul vicios” al CPC
Raportul IRU descrie în detaliu barierele administrative și juridice. Procedurile de migrație și obținerea permiselor de muncă durează de la șase luni până chiar la un an, adică mai mult decât media din alte sectoare ale economiei.
Una dintre problemele-cheie este paradoxul juridic legat de obținerea Certificatului UE de competență profesională (CPC). Pentru a-l obține, un șofer dintr-o țară terță trebuie să aibă reședință legală în țara respectivă timp de peste 185 de zile. La rândul său, pentru a obține permisul de ședere este necesar un contract de muncă – care, însă, presupune deja deținerea unui CPC.
Aceasta este o situație clasică de „fără ieșire”, care blochează accesul la profesie și generează costuri atât pentru angajatori, cât și pentru candidați.
În plus, sistemele de recunoaștere și preschimbare a permiselor de conducere din țări terțe diferă semnificativ între statele membre. Un CPC emis în afara Uniunii nu este recunoscut, iar preschimbarea permisului de conducere necesită adesea examene teoretice sau practice suplimentare.
Bune practici: liste cu ocupații deficitare și acorduri bilaterale
Raportul indică două modele principale de facilitare utilizate de statele membre.
- Includerea șoferilor pe listele naționale de ocupații deficitare – în opt state membre, șoferii de camion apar pe astfel de liste. Acest lucru simplifică procedurile, scurtează timpii de așteptare și permite ocolirea testului pieței muncii.
- Acorduri bilaterale cu anumite țări terțe, ca în cazul Spaniei și Portugaliei. Acestea facilitează recrutarea, deși chiar și căile simplificate nu rezolvă problema lipsei de experiență sau a calificărilor UE necesare.
Nu există o „soluție miraculoasă”, dar direcția este clară
Recrutarea șoferilor din țări terțe poate completa soluțiile naționale, cu condiția să se bazeze pe trasee clare, condiții echitabile și standarde comune la nivelul UE. Nu există o soluție universală unică, însă cu setul potrivit de măsuri Uniunea poate construi o forță de muncă de șoferi rezilientă și sustenabilă – subliniază Raluca Marian.
Concluziile raportului sunt menite să sprijine activitatea ulterioară la nivelul UE privind mobilitatea lucrătorilor, recunoașterea calificărilor și viitorul transportului rutier. IRU anunță continuarea activităților în cadrul proiectului SDM4EU, a cărui a doua fază-pilot urmează să înceapă mai târziu în acest an.
Un lucru este cert: fără punerea în ordine a căilor juridice și administrative și simplificarea acestora, recrutarea șoferilor din afara UE nu va deveni un sprijin real pentru lanțurile europene de aprovizionare, iar presiunea demografică și cea de piață vor crește.
Germania introduce facilități
Un exemplu de țară care introduce facilități concrete pentru șoferii profesioniști este Germania. Ministerul Federal German al Transporturilor (BMV) pregătește un pachet de modificări legislative menit să accelereze intrarea în profesie și să crească disponibilitatea forței de muncă pe piață. Acest lucru se aplică atât cetățenilor din țări terțe, cât și șoferilor din Uniune, inclusiv polonezilor și românilor.
Cele mai importante soluții includ, printre altele, posibilitatea susținerii examenelor de calificare în opt limbi străine, inclusiv în ucraineană, turcă, poloneză și română. Timpul de conducere din cadrul calificării inițiale va fi redus cu 30 de minute, iar partea examenului privind gestionarea situațiilor critice va fi eliminată complet. Examenele profesionale vor putea fi repetate de mai multe ori, ceea ce facilitează obținerea calificărilor și scurtează timpul necesar pentru intrarea în profesie.
În plus, planurile includ facilitarea recunoașterii permiselor de conducere din țări terțe, inclusiv din Ucraina și Muntenegru. Numărul limbilor în care poate fi obținut un permis de conducere german va fi extins pentru a include ucraineana și kurmanji, o limbă folosită de kurzi în Turcia, Siria și Irak.
