Oficialii europeni s-au întâlnit luni să discute despre al șaselea set de sancțiuni împotriva Rusiei; de data aceasta, este vizat importul de petrol din Rusia, măsură care ar putea avea consecințe imediate nu doar asupra economiei rusești, ci și asupra economiilor statelor membre.
Propunerea inițială a fost făcută de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, relatează Reuters.
La începutul lunii martie, Comisia Europeană a publicat planul REPowerEU care vizează reducerea dependenței de energie din Rusia.
Conform planului, prin diversificarea furnizorilor și înlocuirea, acolo unde este posibil a combustibililor clasici cu combustibili alternativi, UE își stabilește obiectivul ambițios de a-și reduce dependența de petrolul și gazele rusești până la finalul acestui an.
Trebuie să devenim independenți de petrolul, cărbunele și gazele rusești. Pur și simplu nu ne putem baza pe un furnizor care ne amenință în mod explicit. Trebuie să acționăm acum pentru a atenua impactul creșterii prețurilor la energie, pentru a diversifica aprovizionarea cu gaze pentru iarna viitoare și pentru a accelera tranziția către energie curată. Cu cât trecem mai repede la surse regenerabile și hidrogen, cu atât mai repede vom fi cu adevărat independenți în sistemul nostru energetic. Voi lucra pentru a implementa rapid acest plan împreună cu echipa mea” – a declarat von der Leyen.
Gazprom a sistat săptămâna trecută furnizarea de gaze către Polonia și Bulgaria, după refuzul celor două țări de a se conforma solicitării Rusiei de a efectua plățile în ruble, relatează Financial Times.
Polonia și Bulgaria plănuiseră deja din luna martie să înceteze colaborarea cu furnizorii de gaz și petrol din Rusia, găsind deja surse alternative în Kazahstan și Azerbaidjan.
Deși cei mai mulți reprezentanți ai statelor membre și-au declarat susținerea față de noul set de sancțiuni, o parte din aceștia au subliniat că vor exista consecințe imediate asupra economiilor statelor europene.
Acest punct de vedere este susținut și de Centrul de Cercetare pentru Energie și Aer Curat (CREA), care a lansat recent un raport din care reiese că, de la începutul conflictului din Ucraina, 71% din totalul de combustibili fosili exportati de Rusia au mers către UE.
Deși toate statele membre utilizează combustibili fosili din Rusia, unele dintre acestea depind într-o proporție mai mare de petrolul rusesc decât altele. Cei mai mari doi importatori de combustibili fosili din Rusia la nivel european au fost Germania (9,1 miliarde euro) și Italia (6,9 miliarde euro), state despre care organizația estimează că vor fi printre cele mai grav afectate de noile sancțiuni.
De asemenea, conform datelor CREA, Ungaria depinde de petrolul din Rusia în proporție de 58% în timp ce Slovacia este aproape exclusiv dependentă de combustibilii fosili din Rusia (98%). Pentru aceste două state, UE plănuiește să acorde derogări de la aplicarea sancțiunilor, relatează Reuters.
Pentru că Statele Unite si Marea Britanie au anunțat deja că vor sista importul de petrol rusesc, noile sancțiuni impuse de UE vor lovi, cu siguranță, și mai puternic economia Rusiei, raportul CREA estimând o scădere bruscă a volumelor cu până la 25% în primele două luni de la impunerea sancțiunilor, urmată de scăderi progresive cu 10% pe lună.
Deși nu există nicio îndoială că economia Rusiei va fi din ce în ce mai slabă ca urmare a măsurilor luate de statele vestice, nu trebuie ignorate nici consecințele pe care aceste măsuri le vor avea asupra statelor europene, care se văd nevoite să se reorienteze rapid către soluții alternative și să se gestioneze cât mai eficient efectele imediate ale acestor sancțiuni asupra propriilor economii.
In timpul întrunirii de luni, ministrul german al Economiei, Robert Habeck, a declarat: ”Uniunea Europeană este pregătită să susțină Ucraina în această perioadă dificilă, dar ar trebui de asemenea să fim realiști și să înțelegem că aceste măsuri vor avea consecințe negative si pentru noi”.