Primele reglementări prevăzute de Pachetul de Mobilitate care vor intra în vigoare sunt cele privind timpul de odihnă și de lucru al șoferilor, care se vor aplica la nivel comunitar din 20 august, deci în mai puțin de zece zile.
Cu toate acestea, Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) crede că prevederile sunt încă neclare și solicită clarificări suplimentare din partea Comisiei Europene și Ministerului Transporturilor.
UNTRR a solicitat Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor din România și Comisiei Europene să acționeze în vederea clarificării urgente a întrebărilor rămase fără răspuns privind posibilitatea aplicării efective și respectării noilor reguli. În acest sens, UNTRR a semnalat principalele prevederi ale Pachetului Mobilitate 1 care intră în vigoare în luna august 2020 și care necesită clarificări urgente, conform analizei UNTRR precum și urmare problemelor ridicate de transportatorii români” – notează organizația într-o comunicare recentă.
Iată mai jos care sunt aspectele la care UNTRR solicită clarificări:
„1. Clarificări urgente privind obligația întoarcerii acasă a șoferilor la 3 sau 4 săptămâni, respectiv:
· Clarificări privind “locul de reședință” și confirmarea faptului că întoarcerea acasă a șoferilor poate fi organizată în centrele logistice închiriate sau deținute de firmele românești de transport în Europa de Vest
· Modalitatea de a documenta îndeplinirea obligației în situația în care șoferul se întoarce acasă cu alte mijloace de transport (avion, microbuz, etc), inclusiv pentru situația în care conducătorul auto refuză din motive personale să se întoarcă la centrul operațional al angajatorului în statul membru de stabilire al angajatorului, sau la locul său de reședință.
· Confirmarea libertății conducătorilor auto să aleagă unde își petrec perioada de repaus, respectiv a libertății șoferilor români de a alege să nu se întoarcă acasă și clarificarea modalității în care aceasta trebuie să fie documentată de firme și de șoferi în cazul unui control.
2. Clarificarea faptului că în cazul utilizării derogării de a efectua două perioade de repaus săptămânal reduse consecutive, cele 2 perioadele de compensație de câte 21 h pot fi alipite separat unor alte perioade de repaus de cel puțin nouă ore și efectuate pe parcursul deplasării, situație în care șoferul se poate întoarce acasă și la 4 săptămâni (nu la 3 săptămâni).
3. Stabilirea unei proceduri corecte și armonizate de controlare a respectării interdicției de efectuare a repausului săptămânal normal de peste 45 h în cabină care să fie respectată în toate Statele Membre: pentru a stopa controalele și amenzile abuzive ale autorităților franceze și belgiene privind repausul săptămânal normal al șoferilor din ultimii ani, solicităm prevederi clare privind procedura de a documenta faptul că șoferul nu a dormit în cabină, inclusiv în situația în care acesta nu poate prezenta o factură de hotel – repausul fiind efectuat la rude sau la centre de cazare puse la dispoziție de angajator.
4. Clarificarea circumstanțelor excepționale în care conducătorul auto poate să depășească durata de conducere zilnică și săptămânala, respectiv:
· Dacă „circumstanțe excepționale” înseamnă doar ajungerea la centrul operațional al angajatorului sau la locul de reședință al conducătorului auto în vederea efectuării perioadei de repaus săptămânal, sau includ și alte motive care trebuie clarificate.
· Dovezile care trebuie prezentate de către conducătorul auto, în cazul unui control în trafic, pentru a justifica situația „excepțională”, mai ales dacă acesta conduce un vehicul gol deci nu are documente comerciale pentru marfă? Această din urmă situație va fi din ce în ce mai frecventă odată cu instituirea obligației de întoarcere a vehiculelor în țara de înmatriculare la fiecare opt săptămâni.”
UNTRR reiterează impactul negativ pe care consideră ca prevederile incluse in Pachetul de Mobilitate îl vor avea asupra companiilor de transport românești:
Din estimările noastre preliminare rezultă că în următorii doi ani, România va pierde peste 5% din PIB datorită migrării activității de transport rutier internațional, inclusiv a personalului direct implicat și a familiilor acestora. Pe termen mediu și lung România va pierde aproximativ 200.000 de șoferi profesioniști, inclusiv familiile lor și se va confrunta cu o criză fără precedent pe piața muncii. Totodată, estimăm că vom pierde 30% din operatorii de transport români, care nu vor putea supraviețui crizei Coronavirus, iar jumătate din firmele rămase, care operează transport rutier internațional, vor părăsi România înainte de 18 luni, termenul de intrare în vigoare al tuturor prevederilor Pachetului Mobilitate 1″ – mai noteaza organizatia.
Foto: Creativenature