Adrian Forgaci, Fast Freightlink: “Mi se pare formidabil că niște companii mici dețin un segment atât de important pe piața transporturilor”.

Puteți citi articolul în 12 minute
|

23.04.2021

În ce măsură a afectat criza cauzată de pandemie transportatorii mici și mijlocii din România? Cum s-au adaptat schimbărilor?

Am discutat cu domnul Adrian Forgaci, fondator și Transport Manager al companiei Fast Freightlink, pentru a afla ce provocări le-a adus pandemia.

Olga Corochii, jurnalist Trans.INFO:

Care este domeniul de activitate al companiei Fast Freightlink și prin ce vă diferențiați de concurență?

Adrian Forgaci:

Fast Freightlink este o companie privată românească care livrează soluții premium 5PL, portofoliul de servicii al companiei incluzând transporturi terestre naționale și internaționale, împreună cu soluții logistice complete. Din 2016 compania noastră dezvoltă și implementează sisteme proprii IT, care furnizează clienților companiei toate informațiile de care au nevoie cu privire la transporturile pe care le fac cu Fast Freightlink.

Am început ca o casă de expediții, însă ulterior, am oferit mai mult – consultarea cu clienții noștri și consilierea acestora cu privire la transport, cât și la lanțul de aprovizionare și ajutarea acestora să dezvolte relații comerciale cu clienții lor pe platforma noastră. O platformă IT dezvoltată in house, care îi asigură că pot urmări trasabilitatea transportului 24 din 7.

De cele mai multe ori, problema cea mai mare a clienților este faptul că nu au contact cu camionul, cu șoferul respectiv, pentru că majoritatea companiilor lucrează cu un program fix 9-18 sau 8-16, în funcție de caz. Noi suntem disponibili 24 din 7. Oricând există un număr de telefon al unui angajat pe care îl pot contacta direct.

 

Cât de mare este flota companiei și ce vehicule ați ales?

Ne bazăm, în principal, pe cele douăsprezece mașini ale noastre, care sunt în leasing operațional. Preponderent folosim Renault Master și Iveco Daily: Renault pentru eficienta, iar Iveco pentru Iveco Assistance la nivel European.

Însă partenerii noștri sunt baza afacerii noastre. De obicei, cu mașinile proprii rezolvăm problemele de distribuție a clienților noștri. Cu partenerii noștri și cu subcontractorii rezolvăm absolut toate transporturile, care necesită o anumită rigoare. Avem, să nu exagerez, peste 1.200 de companii cu care lucrăm activ, iar asta ne asigură faptul că putem încărca oriunde, livra oriunde și oricând, în condițiile cele mai bune, fără a căuta parteneri noi. Încercăm, de fapt, să fidelizăm partenerii cu care avem relații de ani de zile.

 

Înțeleg că puneți accent pe calitatea relațiilor interumane.

Obligatoriu. În primul rând, șoferul trebuie să fie mulțumit, după asta dispecerul, după asta șeful dispecerului, abia după asta patronul. Pentru că dacă în ordinea asta toată lumea este mulțumită, atunci transportul se va desfășura perfect.

Dacă patronul vrea să facă mulți bani, iar șoferul nu este informat corespunzător, nu este stimulat financiar, atunci pe termen lung nu poate exista o relație comercială. Pentru că mai devreme sau mai târziu, de o parte sau de alta, vor apărea frustrări.

În ziua de azi, când există hoți în parcări, când există traficul care există, timpii de livrare foarte scurți sau foarte lungi, în funcție de ce vor clienții, e foarte complicat să mulțumești pe toată lumea. Tocmai de asta trebuie să înțelegem că suntem cu toții într-o horă, în care fiecare parte trebuie să fie mulțumită.

 

Cum a afectat compania criza cauzată de pandemie?

Criza a afectat marii producători, care au avut de urmat niște planuri de producție. Atâta timp cât planurile respective au fost întrerupte, nu spun că anulate, dar au fost întrerupte sau decalate, ne-a afectat și pe noi, clar, indirect. De ce? Pentru că acele linii de producție au urmat un nou plan sau o reconfigurare cu oameni mai puțini, timp de producție mai mare și, în cazul acesta, și necesarul de transport a scăzut sau a fost amânat.

De asemenea, am observat o reconfigurare a multor companii, care au considerat nișa medicală o nișă de supraviețuire. Toată lumea a încercat să se focuseze sau să fie în relație directă cu sistemul medical. Dacă unii au putut să producă echipamente de plastic, alții echipamente de ambalare, sau să configureze toată linia de producție, au făcut-o și asta a fost o chestiune salvatoare. De asta suntem oameni – să găsim soluții.

 

Cu ce rezultate ați încheiat anul trecut din punct de vedere al profitului?

Din punct de vedere al cifrelor, am avut o creștere față de anul anterior. Nu extraordinar de mult, dar având în vedere că mulți clienți au renunțat la activitatea lor. Cei care au rămas să supraviețuiască și să încerce să continuie activitatea au avut o creștere. Așa am avut și noi o creștere anul trecut. Și cel mai important pentru noi este faptul că, din segmentele pe care le deserveam, de la alimentație publică, îmbrăcăminte, la domeniul IT, la fructe și legume, am rămas, asta este cel mai curios, preponderent, cu peste 80% domeniu medical.

Noi reprezentăm mijlocul pieței, o pătură foarte mare, definită de companii cu bugete mici. Nu mi se pare formidabil faptul că o companie mare are miliarde de euro bugete. Mi se pare formidabil faptul, că industria transporturilor se bazează pe companii mici, care din nimic, duc la bun sfârșit transportul.

Una este să ai mulți bani și să te întrebi ce să faci cu ei, și altceva este să ai cinci – zece mii de euro, o mașină sau două de 3,5 t, să lucrezi, să plătești taxe la state, autostrăzi, viniete, combustibil. Adică niște industrii trăiesc datorită companiilor mici. Mi se pare formidabil, să știți, că niște companii mici țin un segment atât de important pe piața transporturilor.

 

Care sunt cele mai mari provocări din punct de vedere operațional cu care vă confruntați în această perioadă?

Provocările cele mai mari au fost timpii de livrare și rigurozitatea, pentru că domeniul medical nu acceptă abateri, erori, întârzieri sau indiferență din partea unor companii de transport. Cea mai mare provocare a fost să fim alături de clienții noștri, nu la un transport, nu la zece, ci la toate transporturile efectuate. Trebuia să ținem legătura atât cu clienții, cât și cu fiecare angajat: de la depozit, la descărcare și așa mai departe.

O provocare mare, din punctul meu de vedere, a fost faptul că șoferii au fost obligați să-nțeleagă că suntem nevoiți să ajutăm, atât la încărcare, cât și la descărcare. Livrările de înaltă calitate au fost obligatorii pentru clienții noștri, domeniul medical cere acest lucru.

 

Ați avut  provocări din punct de vedere al resurselor umane?

Iar din punctul de vedere al resurselor umane, pentru noi cei mai importanți sunt șoferii, dispecerii, după asta proprietarii de companii. Provocări nu am avut, trebuie să recunosc, suntem norocoși, tocmai pentru că ne-am fidelizat fiecare angajat, am fidelizat fiecare partener, am lucrat în de aproape cu toată lumea. Și am încercat să îi facem să înțeleagă că doar împreună putem face față acestei perioade, care este din punct de vedere psihologic apăsătoare.

Nu neapărat din cauza a ceea ce se întâmplă: totuși transporturile funcționează, oamenii ies din case, lucrurile merg înainte, însă emoțional vorbind există niște îngrădiri și atunci nu putem să stăm deoparte. Trebuie să discutăm despre aceste probleme. Am avut foarte mulți parteneri care ne-au sunat și au ținut neapărat să discutăm pe subiectele acestea.
Foarte mulți șoferi, să știți, au avut frici. În 2020 a apărut frica: frica de hoți, frica de violență în parcare, frica de necunoscut. Acum întrebarea este ce facem? Nimeni nu te pregătește pentru asta. Toată lumea vrea asigurări, vrea licențe, doar strict chestiunile birocratice. Acestea nu ajută la nimic. Pentru că nu hârtia efectuează munca respectivă, ci omul.

De exemplu, am avut o descărcare în Olanda, unde un băiat român era stivuitorist și a scăpat un palet de 600.000 de euro. A fost strict vina lui, a virat stivuitorul în timp ce avea paletul la înălțime. Au intervenit cei de la asigurări, evident, și băiatul evita să-și asume răspunderea. I-am explicat: “Să știți că nu este nicio rușine, se întâmplă. Toți avem probleme- trezit devreme, poate ai un copil mic, poate un copil mai mare, poate ai făcut homeschooling un weekend întreg. Și atunci luni dimineață se poate întâmpla acest lucru. Dar trebuie să ne asumăm și să căutăm împreună soluții. Nu să fugim”. Pentru că de fapt, prima reacție a acestui băiat a fost neasumarea, frica eșecului și frica că poate va fi dat afară. Angajatul respectiv s-a panicat. I-am explicat că asigurările vor plăti, doar că în perioada asta trebuie să fim mai atenți.

 

Vorbind de soluții IT și platforme logistice, pe care dintre acestea sunteți prezenți?

Am renunțat la unul dintre partenerii de burse de pe piața europeană, cred că sunt cei mai mari, nemții – TIMOCOM, pentru că este foarte greu să lucrezi cu companii intangibile, la care suni un robot, corporație în care nu poți intra în legătură cu nimeni, și chiar dacă intri, ei au proceduri inventate. Acolo există doar companii înregistrate în scopul de a plăti cotizația. Pur și simplu, niciodată nu am avut asistență din partea lor.

Noi avem nevoie să sunăm un om. Treaba asta s-a întâmplat cu Trans. eu și tocmai de-asta am renunțat la TIMOCOM. La Trans.eu, an de an, suntem sunați: “Domnule Forgaci, sunteți mulțumit?”. Am avut probleme, să nu credeți, am avut incidente, însă am avut oameni la care am putut să apelăm.

Un alt beneficiu ar fi faptul că partenerii noștrii de bază se află și ei pe platforma Trans.eu, iar relația noastră, chiar și acum, după opt ani se bazează pe Trans.eu. Chiar dacă ne tutuim deja, toate tranzacțiile se fac prin Trans.eu, toată lumea este într-un confort total, știe că va fi plătită la timp. Repet: la timp! Pentru că asta este una dintre cele mai mari probleme ale companiilor românești.

 

Ce oportunități au apărut pentru companie pe perioada pandemiei?

Oportunitățile țin de menținerea relațiilor, care până acum au fost destul de volatile, în sensul în care, dacă lucram cu o companie IT, pentru platforma noastră, brevetată, până acum eram destul de relaxați, dacă se întâmpla ceva cu compania respectivă. Oportunitatea anului 2020 a fost să conștientizăm, de fapt, că nu pe asta se bazează relațiile pe termen lung, că poate exista și o altă variantă, dar și ceilalți, adică partenerii noștri, au înțeles că și noi suntem foarte importanți ca și clienți pentru ei. Și atunci oportunitatea a fost de bun augur de ambele părți: să înțelegem că, de fapt, suntem mai importanți decât credeam.

 

Cum estimați că va evolua afacerea în următorul an?

Este o chestiune foarte interesantă, un subiect de gândire și pentru noi. Până acum am avut o creștere față de 2020. Adică primul trimestru din 2021 este cu aproape 20% mai sus, decât primul trimestru din 2020. Însă chiar nu știm la ce să ne așteptăm. Și cred că aceasta este cea mai interesantă parte din pandemie, când nimeni nu știe ce va fi.

Până la pandemie nu am avut foarte mulți clienți care au apelat la noi pentru consultanță, nu pentru consultanța lanțului de aprovizionare. Toată lumea avea bugete de milioane de euro, cumpărau de unde le era comod, de unde aveau ei un număr de telefon, însă acum, cu pandemia, companiile și-au dat seama că și acel 0,01% pentru materia primă X, la prețul final contează foarte mult. Și atunci toată lumea are grijă acum de toate detaliile. Este foarte important atât pentru noi, cât și pentru clienții noștri să fim vigilenți.

Etichete