Pe 7 iulie a.c., la Tribunalul Regional din Kolding, Danemarca, a fost depusă cererea de deschidere a procedurii de faliment, iar doar două zile mai târziu, judecătorul a emis o hotărâre în acest sens, care a vizat nu doar compania daneză Contrans, ci și filialele sale: Contrans Driftsmateriel și Contrans Ejendomme. Cu câteva zile înainte, Henrik Holger Hansen demisionase din funcția de președinte al consiliului de administrație.
În raportul anual din 2023, compania menționa deja că transportul containerizat se află sub presiune, inclusiv din cauza războaielor din Ucraina și Fâșia Gaza.
Consiliul de administrație a luat în 2023 decizia strategică de a se retrage treptat din activitatea de transport, din cauza stagnării din sector și a costurilor tot mai mari de operare a flotei proprii” – se arată în raportul financiar al companiei.
Restanțe salariale de câteva luni
Imediat după anunțul privind falimentul, sindicatul danez 3F a început calcularea creanțelor privind salariile, pensiile și concediile pentru angajații afectați, pregătind solicitări către Lønmodtagernes Garantifond (Fondul de Garantare al Salariaților). La momentul falimentului, firma avea 119 angajați, care, potrivit sindicatului, aveau de primit salarii restante de până la șase luni.
Abuzuri grave și sistematice
Amintim că în urmă cu trei ani, jurnaliștii revistei sindicale 3F Fagbladet au dezvăluit amploarea abuzurilor împotriva șoferilor companiei. Printre victime se aflau cetățeni din Filipine și Europa de Est, obligați să trăiască ani de zile în cabinele camioanelor, lucrând pentru sume mult sub salariul minim danez.
În 2022, s-a aflat că șoferii angajați prin firma poloneză afiliată Henrik Hansen Sp. z o.o., primeau doar 15–25 de coroane pe oră (aprox. 2–3,3 euro). În același timp, salariul minim orar în Danemarca era de 163,5 coroane (circa 22 euro). Sindicatul 3F a publicat mărturii ale șoferilor care locuiau în cabinele camioanelor timp de luni sau chiar ani. Unul dintre ei, Felipe, a declarat că a trăit acolo timp de trei ani, revenind în Filipine doar de două ori.
Nu doar condițiile de muncă erau ilegale, ci și practicile operaționale. Șoferii efectuau curse regulate de cabotaj în Danemarca, depășind limitele permise. Plângerile și sesizările adresate angajatorului erau ignorate, iar răspunsul era adesea: „dacă vine un control, plătim amenda”.
Anchete, amenzi și prăbușire financiară
În februarie 2022, un fost șofer a depus o plângere oficială la poliție. În septembrie același an, poliția daneză a efectuat o percheziție la sediul Contrans din Kolding. În 2023, compania a fost amendată cu 1,2 milioane de coroane daneze (aprox. 160.000 euro) pentru încălcări privind cabotajul și perioadele de odihnă ale șoferilor. Filiala din Varșovia – Henrik Hansen Sp. z o.o. – a primit o amendă de 750.000 coroane (circa 100.000 euro).
În același an, firma a raportat o pierdere de peste 6,4 milioane DKK (circa 859.000 euro), deși cu un an înainte obținuse un profit de 14,3 milioane coroane. În raportul financiar s-a anunțat încetarea activităților de transport.
Presiune publică și politică
După ce neregulile de la Contrans au fost dezvăluite, politicienii danezi s-au implicat în caz. Au fost solicitați să dea explicații noul ministru al transporturilor, Trine Bramsen, precum și principalii clienți ai transportatorului – JYSK și Bestseller. Ambele companii au cerut clarificări imediate.
Un rol-cheie în modelul de afaceri abuziv al Contrans îl avea firma poloneză înregistrată la Varșovia. Prin intermediul acesteia erau angajați șoferi din țări terțe și Europa de Est. Plățile se făceau în zloți, iar salariile – potrivit sindicaliștilor – nu aveau nicio legătură cu contractele colective de muncă aplicabile în Danemarca.
Axel Junker, președintele Contrans din 2019, a declarat că ambasada daneză a sprijinit compania în analiza pieței și înființarea firmei în Polonia. A susținut totuși că nu este vorba despre dumping social.
