Coaliția pentru Guvernare a prezentat recent noul Program de Guvernare pentru următorii patru ani. Noului Cabinet de miniștri este condus de Florin Cîțu în funcția de premier și de Kelemen Hunor și Dan Barna, în funcțiile de vicepremieri
Conform noului program, finalizarea marilor proiecte de infrastructură rutieră este una din prioritățile strategice ale României în următorii 10 ani.
Concret, conform documentului oficial, obiectivele României pentru perioada 2021-2024 la capitolul de infrastructură de transport vizează o accelerare a investițiilor publice și o prioritizare a investițiilor în domeniul transporturilor.
Guvernanții declară că vor acționa pe următoarele direcții:
- Creșterea calității studiilor de fezabilitate și a proiectelor tehnice și îmbunătățirea legislației privind achizițiile publice
- Eficientizarea relației cu instituțiile de avizare
- Introducerea unui sistem de soluționare rapidă a contestațiilor;
- O monitorizare eficace a implementării proiectelor
La categoria transport feroviar se menționează construirea de linii de tren spre aeroporturile din Brașov, Sibiu, Oradea, Timișoara, Cluj -Napoca și Constanța, iar la obiective sunt trecute și finalizările studiilor de fezabilitate pentru tronsoanele Timișoara – Caransebeș și Cluj – Oradea.
De asemenea, Ministerul Transporturilor vrea să investească peste 113,39 milioane lei în modernizarea infrastructurii de distribuție a energiei electrice în Portul Constanța, proiect ce au putea dura doi ani și jumătate, potrivit unui proiect de Hotărâre a Guvernului publicat în dezbatere de minister.
Valoarea totală a investiției (inclusiv TVA) este de 113.390.408,44 lei, iar durata de execuție a acesteia este de 32 luni. Finanțarea obiectivului de investiții se realizează din fonduri externe nerambursabile, prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 – 2020 și de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii”, arată proiectul.
Proiecte de infrastructură rutieră
Planul vizează dezvoltarea, modernizarea și digitalizarea infrastructurii rutiere, prin accelerarea programelor de investiții cu impact asupra creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene nerambursabile alocate prin Programul Operațional Infrastructura Mare 2014-2020, Programul Operațional de Transport 2021-2027 și Programul Național de Reformă și Reziliență prin realizarea, a unui număr de peste 1.000 km de autostrăzi și drumuri expres, după cum urmează:
▪ Continuarea proiectelor în execuție și finalizarea acestora, respectiv: o A3, Autostrada Transilvania (cca. 155 km) – 4,2 miliarde de Lei, fără TVA; pregătirea implementării tronsonului Târgu Mureș – Brașov;
- – A1, Autostrada Sibiu–Pitești:
▪ Accelerarea implementării Autostrăzii Sibiu-Pitești, pe toate cele 5 secțiuni ale proiectului, fiind asigurată finanțarea nerambursabilă prin emiterea deciziei de finanțare de către Comisia Europeană – total investiție 13,7 miliarde de Lei, fără TVA – din care 2,3 miliarde de Lei, fără TVA, pentru secțiunile 1 și 5;
▪ Pregătirea proiectului- legătură DN7C Curtea de Argeș – A1 (Secțiunea 5 Sibiu-Pitești) – Râmnicu Vâlcea.
- A0, Autostrada de centură a municipiului București (cca.100 km) – aproximativ 5 miliarde de Lei, fără TVA;
- A10, Autostrada Sebeș-Turda – lotul 2 – 550 de milioane de Lei, fără TVA (total loturile 1 și 2 – 1,9 miliarde de Lei, fără TVA);
- DX12, Drum expres Craiova–Pitești (121 km) – 3,2 miliarde de Lei, fără TVA;
- Drum expres Brăila–Galați (12 km) – 530 de milioane de Lei, fără TVA;
- Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila – 1,9 miliarde de Lei, fără TVA
Programul mai menționează planurile privind realizarea unei rețele europene de transport integrate (TEN-T) până în 2030, prin dezvoltarea coridorului Rin-Dunăre și coridorului Orient/Est-Mediteranean:
În contextul politicii europene în domeniul transporturilor, ce prevede realizarea unei rețele europene integrate orientată spre dezvoltarea unei rețele centrale, cu termen de finalizare 2030 (TEN-T Core) și a unei rețele globale ce va susține rețeaua centrală, cu termen de finalizare 2050 (TEN-T Comprehensive), România va trebui să continue investițiile în infrastructura de transport, orientate spre dezvoltarea coridoarelor multimodale transnaționale care traversează România, și anume: Coridorul Rin-Dunăre și Coridorul Orient/Est-Mediteranean, corelate cu prioritățile naționale specifice.
Textul integral al noului Program de Guvernare poate fi accesat aici.
Foto: gov.ro