Investițiile în energie regenerabilă: oportunități pentru companiile românești din sectorul de transport și logistică

Puteți citi articolul în 7 minute

Olga Corochii

Olga Corochii

22.03.2021
Investițiile în energie regenerabilă: oportunități pentru companiile românești din sectorul de transport și logistică

În urmă cu câteva luni, Asociația Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER) afirma că România a devenit, în ultimii doi ani, importator net de energie electrică, după ce, timp de 30 de ani a fost exportator net. 

Prin comparație, din Raportul „Sectorul energiei regenerabile în România: un potențial încă neexploatat” al Asociației Bankwatch, reiese că România și-a atins ținta de energie regenerabilă pentru 2020, încă din anul 2015 și că există un potențial neexploatat în acest sens.

Am discutat cu Laura Nazare, autoarea raportului și coordonator campanie în cadrul Bankwatch România despre cum se explică acest paradox și oportunitățile de investiții în surse de energie regenerabilă pentru companiile românești din domeniul TLS.

Olga Corochii, jurnalist Trans.INFO: Specificati în Raport că Planul Național Integrat Energie și Schimbări Climatice (PNIESC) previzionează pentru 2030 o pondere totală a energiei regenerabile de 30,7% în consumul final brut, 14,2% fiind pondere E-SRE în consumul final brut de energie în sectorul transporturilor. Ce anume presupune aceasta? 

Laura Nazare: Pentru atingerea ponderii E-SRE de 14,2% în consumul final brut de energie în sectorul transporturilor, PNIESC propune ca măsuri intervenționale, în principal, promovarea electromobilității prin dezvoltarea rețelelor publice de încărcare a vehiculelor electrice, reducerea taxelor și scutiri de impozit pentru achiziția și utilizarea vehiculelor electrice sau hibrid. 

Alte măsuri prevăd continuarea programelor naționale de finanțare pentru achiziția  vehiculelor electrice și hibrid, modernizarea transportului public urban cu mijloace ecologice, promovarea combustibililor sau elaborarea unor cadre de reglementare favorabile celor care doresc să investească în infrastructura de electromobilitate.

România beneficiază de un potențial energetic regenerabil considerabil, atât în ceea ce privește energia solară și eoliană onshore – cu un potențial tehnic de 14 GW, cât și energia eoliană offshore – cu un potențial tehnic de 76 GW,  care a intrat de curând și în atenția factorilor de decizie naționali”. 

În 2019, 42% din energia electrică consumată a fost asigurată de surse regenerabile, în 2020 44%, semn că acestea pot susține sistemul energetic, dacă sunt încurajate. 

Creșterea investițiilor în capacități curate de producere a energiei și intensificarea procesului de modernizare și digitalizare a sectorului energetic pot conduce la o echilibrare a balanței energetice naționale. 

România va beneficia de resurse financiare substanțiale, atât prin intermediul noii perioade bugetare europene pentru 2021-2027, cât și prin noile instrumente pentru recuperarea economică post-pandemie, astfel încât investițiile în interconexiuni, sisteme inteligente de transport, stocare și gestionare a cererii de energie trebuie să fie prioritizate. 

Cine sunt prosumatorii și cum ar putea beneficia companiile de pe urma acestui statut?

Conform prevederilor legale, prosumatorul este clientul final care deține instalații de producere a energiei electrice a cărui activitate specifică nu este producerea energiei electrice, care consumă și care poate stoca și vinde energia electrică din surse regenerabile produsă în clădirea lui. Pe scurt, prosumatorii reprezintă acele persoane, fizice sau juridice, care produc și consumă energie în același timp la locul de consum. 

De exemplu, companiile pot deveni prosumatori prin instalarea de panouri fotovoltaice pe acoperișurile clădirilor unde își desfășoară activitatea, având posibilitatea de a vinde energia produsă și livrată în rețeaua electrică furnizorilor cu care aceștia au încheiate contracte de furnizare a energiei electrice. 

La ce programe de finanțare sau fonduri ar putea apela reprezentanții industriei TLS pentru a le facilita tranziția spre sursele de energie regenerabilă? 

La nivel național, Administrația Fondului de Mediu a avut în implementare mai multe programe de finanțare dedicate reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și creșterii utilizării energiei din surse regenerabile în transporturi: Programul privind infrastructura de alimentare verde, atât în municipii, cât și pe autostrăzi, drumuri europene și naționale sau Programul pentru transportul public nepoluant. 

Continuarea acestor programe depinde în mare măsură de stabilirea bugetului anual al Administrației Fondului pentru Mediu (AFM). Cel mai cunoscut program de finanțare derulat de AFM este Rabla PLUS, prin intermediul căruia persoanele fizice sau juridice pot beneficia de un sprijin financiar de 45.000 RON pentru achiziționarea de autovehicule electrice sau de 20.000 RON pentru autovehicule hibrid. 

Alte surse de finanțare sunt disponibile prin intermediul Programelor Operaționale pentru perioada 2021-2027, în cadrul Programelor Operaționale Regionale, Axa Prioritară 3 – O regiune cu orașe prietenoase cu mediul, Obiectiv specific – Promovarea mobilității urbane multimodale sustenabile. Alocările totale pentru această axă prioritară însumează aproximativ 4,3 miliarde de euro, iar investițiile eligibile vizează, printre altele, dezvoltarea infrastructurii urbane curate de transport și a infrastructurii pentru combustibili alternativi. 

Care sunt principalele provocări ale sectorului de energie regenerabilă în România la moment?

La momentul actual, sectorul energiei regenerabile din România are nevoie în primul rând de un climat investițional stabil și o predictibilitate crescută a cadrului legislativ. 

Pentru a crește încrederea investitorilor este nevoie de un nou mecanism de suport pentru dezvoltarea proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile cu impact redus asupra consumatorilor finali. 

Deși autoritățile au început lucrul la un asemenea mecanism- Contractele pentru Diferență (CfD)- nu sunt încă clare condițiile și tipurile de proiecte care vor beneficia de sprijin, fiind necesară o creștere a nivelului de transparență decizională. 

O altă provocare constă în întârzierea investițiilor în modernizarea, digitalizarea și creșterea flexibilității rețelelor electrice care ar conduce la o integrare mai eficientă a energiei produse din aceste surse neconvenționale. 

Reamintim că Programul emblematic al Uniunii Europene – Mecanismul pentru Interconectarea Europei (MIE) – va continua să finanțeze proiecte-cheie în domeniile transporturilor, economiei digitale și energiei și după anul 2020, peste 33 de miliarde de euro vor fi investiți în digitalizarea transporturilor și energiei. 

În sectorul energiei, programul urmărește să contribuie la integrarea în continuare a pieței europene a energiei, îmbunătățind interoperabilitatea transfrontalieră și intersectorială a rețelelor energetice, facilitând decarbonizarea și asigurând securitatea aprovizionării. 

De asemenea, va fi disponibilă finanțarea pentru proiecte transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile. La definirea criteriilor de atribuire a contractelor va fi luată în considerare coerența cu planurile UE și planurile naționale din domeniile energiei și climei. Până în 2020, Comisia va evalua coerența Regulamentului privind rețelele transeuropene de energie (TEN-E) cu obiectivele UE în materie de climă și energie.

Laura Nazare este coordonator de campanie în cadrul Bankwatch– Asociație Europeană Regională care promovează alternative sustenabile economice, sociale și de mediu.

Cele mai citite articole
comentarii
0 comentarii
Utilizator şters
Cele mai citite articole