AdobeStock / Moab Republic

PMI în mai: industria României se stabilizează lent, în timp ce Europa pierde din avânt

Puteți citi articolul în 11 minute

Industria europeană a rămas sub presiune în luna mai. În timp ce Marea Britanie și Italia au înregistrat rezultate mai bune, Franța a revenit în teritoriu negativ, iar Polonia și România au continuat să indice o activitate industrială slabă.

Textul pe care îl citiți a fost tradus automat, fapt care poate genera anumite inexactități. Vă mulțumim pentru înțelegere

La nivelul zonei euro, PMI-ul din industrie s-a menținut peste pragul de 50 de puncte – care separă expansiunea de contracție –, însă ritmul revenirii a încetinit. Potrivit S&P Global, comenzile noi au stagnat, cererea externă s-a redus, iar presiunile asupra costurilor s-au accentuat. În același timp, întârzierile din partea furnizorilor s-au agravat, ajungând la cel mai sever nivel din iunie 2022.

Indicele PMI pentru zona euro a coborât de la 52,2 puncte în aprilie la 51,6 în mai. Și indicele producției a scăzut, de la 52,3 la 51,3 puncte, atingând cel mai redus nivel din ultimele patru luni.

Imaginea de ansamblu continuă să fie influențată puternic de acumularea de stocuri și de disfuncționalitățile din lanțurile de aprovizionare. În unele piețe, producătorii și clienții acestora au devansat comenzile pentru a se proteja împotriva posibilelor scumpiri și a riscului unor lipsuri de materiale. În alte piețe însă, acest impuls temporar începe să se estompeze, iar slăbiciunea cererii finale devine tot mai evidentă.

Chris Williamson, Chief Business Economist la S&P Global Market Intelligence, afirmă că producătorii din zona euro încep să resimtă efectele scumpirilor și ale perturbărilor din aprovizionare asociate conflictului din Orientul Mijlociu. Potrivit acestuia, fabricile transferă costurile suplimentare către clienți, însă cererea este afectată tocmai de majorarea prețurilor.

Stocurile încă susțin PMI-ul, dar efectul nu mai este uniform

Datele din mai sugerează că performanța mai bună din aprilie nu a reprezentat începutul unei reveniri liniare și stabile. În mai multe țări, furnizorii de date PMI au asociat evoluția comenzilor, a achizițiilor și a stocurilor mai degrabă cu achiziții preventive decât cu o îmbunătățire solidă a cererii finale.

La nivelul zonei euro, costurile de intrare au crescut în cel mai rapid ritm de după mai 2022, iar prețurile practicate de producători au avansat în cel mai alert ritm din ultimii trei ani și jumătate. În paralel, termenele de livrare ale furnizorilor s-au prelungit vizibil, complicând planificarea producției și a achizițiilor.

Acest fenomen era deja vizibil în Olanda, unde PMI-ul Nevi a urcat în aprilie la 54,4 puncte, cel mai ridicat nivel din iulie 2022. Producătorii olandezi au raportat cea mai rapidă creștere a comenzilor noi din aproape doi ani, pe fondul deciziei clienților de a-și consolida stocurile în contextul incertitudinilor privind prețurile și lanțurile logistice.

În mai însă, sondajele din mai multe țări arată că efectul devine tot mai inegal. În Marea Britanie și Italia, acumularea de stocuri continuă să susțină producția și comenzile. În Germania, Franța și Spania, efectul comenzilor plasate anticipat pare să se epuizeze.

Grafic: PMI-ul din industrie în mai 2026 pe câteva piețe europene. Valorile din paranteză indică variația față de aprilie. Peste 50 înseamnă expansiune, sub 50 – contracție.

Piață PMI (mai) Semnal principal
Marea Britanie 53,9 Cel mai bun rezultat; comenzile devansate încă susțin producția
Italia 52,9 Cel mai ridicat nivel din aprilie 2022, susținut de stocuri de siguranță
Zona euro 51,6 Expansiunea încetinește, pe fondul stagnării comenzilor noi
Spania 51,2 Peste 50, însă comenzile noi și exporturile scad
Germania 50,1 Aproape de stagnare; comenzile noi scad pentru prima dată în 2026
Franța 49,7 Revine în contracție, după ce efectul stocurilor din aprilie s-a estompat
Polonia 49,4 Cea mai ușoară scădere din ultimele 13 luni, dar comenzile continuă să se reducă
România 48,3 Mai aproape de stabilizare, însă cererea rămâne slabă

Tabel: valorile PMI din industrie în mai și semnalul principal la nivel de țară

Marea Britanie și Italia conduc clasamentul, dar pe baza achizițiilor preventive

Marea Britanie a avut cel mai puternic rezultat dintre țările analizate. PMI-ul S&P Global pentru industria britanică a urcat ușor, de la 53,7 în aprilie la 53,9 în mai – cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani. Producția a crescut pentru a doua lună la rând, iar comenzile noi au avansat pentru a șasea lună consecutivă.

Și cererea la export s-a îmbunătățit, producătorii raportând mai multe comenzi din China continentală, Europa, Japonia, America de Nord și Coreea de Sud.

Totuși, S&P Global atrage atenția că durabilitatea acestei creșteri rămâne incertă. O parte dintre companii spun că unii clienți își devansează achizițiile pentru a limita expunerea la scumpiri anticipate și la posibile blocaje în lanțurile de aprovizionare. Inflația prețurilor la intrări a urcat aproape de un maxim al ultimilor patru ani, iar prețurile de vânzare au crescut în cel mai rapid ritm din iulie 2022.

Rob Dobson, Director la S&P Global Market Intelligence, a subliniat că avansul recent al comenzilor din Marea Britanie se bazează în mare măsură pe faptul că producătorii și clienții lor au grăbit achizițiile pentru a reduce impactul scumpirilor și al perturbărilor asociate războiului.

Italia a rămas, la rândul ei, clar în expansiune. PMI-ul S&P Global pentru industria italiană a urcat de la 52,1 la 52,9 – cel mai bun nivel din puțin peste patru ani. Comenzile noi au revenit pe creștere, iar producția a accelerat.

Și aici apare aceeași notă de prudență: S&P Global arată că avansul comenzilor noi reflectă adesea efortul clienților de a-și construi stocuri de siguranță, pe fondul riscului de lipsuri și al scumpirilor anticipate. Achizițiile au crescut în cel mai rapid ritm de după aprilie 2022, dar stocurile de materiale cumpărate au scăzut ușor, pe fondul întârzierilor tot mai mari la livrări.

Producătorii italieni au raportat și costuri mai mari la materii prime, transport, energie și combustibil. Inflația prețurilor la intrări a atins un maxim al ultimilor patru ani, iar ritmul de creștere al prețurilor la ieșire a fost cel mai puternic din peste trei ani și jumătate.

Distanța față de pragul de 50 de puncte în mai 2026

Germania, Franța și Spania: semne că revenirea se fisurează

Datele din Germania sunt printre cele mai clare indicii că revenirea industriei își pierde din forță. PMI-ul S&P Global pentru Germania a coborât de la 51,4 în aprilie la 50,1 în mai – cel mai mic nivel din ultimele patru luni și abia peste zona de „fără schimbare”.

Comenzile noi au scăzut pentru prima dată în 2026, iar exporturile au intrat și ele pe minus. Producția a mai crescut, dar marginal. S&P Global arată că efectul comenzilor devansate se estompează, lăsând la vedere o cerere de bază mai slabă.

În același timp, companiile germane au raportat cea mai abruptă creștere a costurilor de intrare de după iunie 2022, invocând scumpiri la energie, combustibil, transport, produse derivate din petrol și alte materii prime. Ocuparea forței de muncă a scăzut în cel mai rapid ritm din februarie 2025, pe fondul cererii mai slabe și al presiunii asupra marjelor.

Franța a reintrat în contracție, după îmbunătățirea de scurtă durată din aprilie. PMI-ul S&P Global pentru Franța a coborât de la 52,8 la 49,7, trecând sub 50 pentru prima dată din noiembrie anul trecut. Comenzile noi au anulat câștigurile din aprilie, comenzile la export au scăzut mai puternic, iar producția a fost redusă. S&P Global arată că sprijinul venit din stocurile clienților s-a evaporat. Producătorii francezi au semnalat și lipsuri de materii prime, probleme de transport și costuri ridicate cu combustibilul, în timp ce inflația costurilor de intrare a urcat la un maxim al ultimilor patru ani.

Spania a rămas, tehnic, în expansiune, dar tabloul este mai puțin favorabil decât sugerează cifra. PMI-ul S&P Global pentru Spania a scăzut de la 51,7 la 51,2. Comenzile noi s-au redus pentru a cincea oară în șase luni, exporturile au scăzut pentru a noua lună consecutivă, iar numărul de angajați a continuat să se diminueze.

Indicatorul spaniol a fost susținut parțial de prelungirea termenelor de livrare ale furnizorilor, tratată ca aport pozitiv în calculul PMI, întrucât este asociată, de regulă, cu furnizori mai încărcați. În mai, însă, S&P Global a legat deteriorarea direct de conflictul din Orientul Mijlociu și de blocarea de facto a Strâmtorii Hormuz.

Producătorii spanioli au raportat pe scară largă lipsuri de produse, întârzieri maritime semnificative și scumpiri accentuate la petrol și la inputuri dependente de petrol.

Polonia și România se apropie de stabilizare, dar rămân sub pragul de creștere

Polonia a rămas în contracție, deși scăderea s-a mai domolit. PMI-ul S&P Global pentru industria poloneză a urcat de la 48,8 în aprilie la 49,4 în mai – cel mai bun rezultat din actuala serie de 13 luni de deteriorare.

Producția a crescut pentru a doua oară în trei luni, pe fondul unor semne timide de îmbunătățire a condițiilor de piață și al accesului mai bun la anumite materii prime. Totuși, comenzile noi au scăzut pentru a paisprezecea lună la rând: respondenții invocă incertitudini economice și geopolitice, dar și faptul că unii clienți reduc achizițiile din cauza stocurilor deja ridicate.

Inflația costurilor a scăzut față de aprilie, dar a rămas la un nivel ridicat. S&P Global arată că producătorii polonezi continuă să se confrunte cu materii prime mai scumpe în contextul războiului din Orientul Mijlociu, alături de cheltuieli mai mari cu transportul și energia. Termenele de livrare ale furnizorilor s-au prelungit cel mai mult de după iunie 2022.

România a rămas și ea sub pragul de 50, însă s-a apropiat de stabilizare. PMI-ul BCR România pentru industrie a urcat de la 47,5 la 48,3, a treia îmbunătățire consecutivă după minimul record din februarie.

Producția și comenzile noi au continuat să scadă, dar într-un ritm mai lent. Ocuparea forței de muncă și activitatea de achiziții au fost aproape stabile, iar presiunile inflaționiste s-au redus pentru a doua lună. Cu toate acestea, companiile indică în continuare cerere slabă, atât internă, cât și la export, presiune ridicată asupra bugetelor clienților și întârzieri de aprovizionare, puse parțial pe seama conflictului din Orientul Mijlociu.

Ciprian Dascălu, economist-șef la BCR, spune că trendul ascendent poate fi un semn că industria românească începe să-și refacă treptat momentum-ul, deși cererea externă mai slabă – inclusiv din Germania – ar putea limita revenirea.

Etichete:

De asemenea, citiți