Conform celor mai recente propuneri ale Comisiei Europene, obligațiile care decurg din EUDR se vor aplica întreprinderilor mari și mijlocii de la 30 decembrie 2025, în timp ce companiilor micro și mici de la 30 iunie 2026. Pentru entitățile mai mari este prevăzută o perioadă de tranziție de șase luni, în timpul căreia nu vor fi aplicate sancțiuni, dar se va cere începerii efective a aplicării diligenței necesare.
Acest lucru înseamnă că timpul de pregătire este semnificativ mai puțin decât s-a presupus inițial. Companiile vor fi de asemenea obligate să implementeze proceduri de diligență necesară, care includ colectarea și raportarea de date detaliate despre originea produselor, inclusiv coordonatele de geolocație ale locațiilor de producție, datele de creare a materiilor prime și informații despre furnizori. Aceste date vor fi introduse în sistemul electronic EUDR al UE, care va permite depunerea de declarații de conformitate înainte ca mărfurile să fie introduse pe piața UE.
Schimbare pentru mii de entități
Se estimează că în Polonia, noile reglementări vor afecta până la 120.000 de companii – importatori, exportatori și producători care operează pe piața UE. Fiecare dintre acestea va fi obligată să evalueze riscul și să depună o declarație electronică de diligență necesară, iar nerespectarea reglementărilor poate duce la sancțiuni severe. Mai mult, chiar și comerțul intracomunitar, cum ar fi vânzarea de soluții de feronerie din Polonia către alte țări membre, va fi supus obligației de raportare în conformitate cu EUDR.
Pentru antreprenori, aceasta înseamnă necesitatea digitalizării documentației comerciale, identificării precise a furnizorilor și verificării conformității lor cu cerințele de reglementare. Dacă un partener comercial nu poate furniza datele necesare, în multe cazuri, singura soluție va fi schimbarea furnizorilor. Este dificil, dar necesar, deoarece responsabilitatea respectării EUDR revine fiecărei entități participante în lanțul de aprovizionare.
Noi standarde
Regulamentul EUDR cere companiilor nu doar să adune date despre originea produselor, ci și să creeze proceduri de management al riscului și auditare a furnizorilor. În practică, aceasta înseamnă necesitatea unei transformări profunde în procesele de achiziție, logistică și conformitate. Organizațiile care încep acum analiza lanțurilor lor de aprovizionare, implementează instrumente de evaluare a riscului și integrează procedurile de diligență necesară cu sistemele vamale vor fi mult mai bine pregătite pentru data efectivă a regulamentului.
EUDR introduce, de asemenea, noi realități pentru partenerii internaționali. În multe țări non-UE, cum ar fi Ghana, sunt deja dezvoltate sisteme pentru a urmări produsele (de exemplu, cacao) de la plantație până la portul de export, pentru a permite importatorilor europeni să îndeplinească noile cerințe. Acest lucru arată că EUDR devine nu doar un standard al UE, ci și unul global în comerțul sustenabil de materii prime. Reprezintă o provocare pentru companiile de logistică, importatori și producători, dar este, de asemenea, o oportunitate de a întări poziția competitivă.
