Amenințări cu rezilierea fără precedent din partea unui antreprenor. Ieri au apărut în presă documente trimise de grupul de companii UMB, deținut de familia Umbrărescu, prin care constructorul cere încetarea de comun acord a contractelor pe Autostrada A0 Nord lot 4 și Autostrada A3 Nădășelu-Zimbor, pe motiv că formula de ajustare a prețurilor nu acoperă creșterile reale de costuri.
Deși în media au apărut, cel puțin până în acest moment, fragmente din documentele trimise pe aceste două proiecte, conform informațiilor pe care le avem, antreprenorul ar fi trimis notificări similare pe toate contractele pe care le are în derulare, adică pe autostrăzile A3 Zimbor-Poarta Sălajului, A0 Nord lot 2 și drumurile expres DEx12 tronsoanele 3 și 4 și DEx6 Brăila-Galați.
Fondul problemei este real. Creșterile la numeroase categorii de materiale de construcții au explodat, la care se adaugă inflația și alte evenimente, cum ar fi conflictul ucrainean, toate puse peste metehnele vechi ale pieței (forța de muncă, de exemplu), creând presiune în plus.
De altfel, constructorii cer de mai bine de un an de zile să se adopte o formulă de ajustare care să acopere creșterile de costuri la un nivel cât mai aproape de realitate. Întrebarea este: care e acea “realitate”? Într-o negociere fiecare parte trage cât poate de contract și legislație.
Iar guvernul refuză să adopte o formulă de ajustare care să mulțumească antreprenorii, presiunea bugetară suplimentară fiind evidentă fără a putea fi decontată pe fonduri nerambursabile, încercând astfel să pună în cârca privaților o parte cât mai mare din pierderile generate de costurile semnificativ mai mari.
Aseară târziu, Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere a ieșit cu un comunicat în care este amintită soluția dorită de UMB, formula polinomială de calcul. CNAIR promite antreprenorilor această soluție de mai bine de jumătate de an, dar una este să promiți, alta este să dai OUG de adoptare.
De altfel, motivele invocate de UMB afectează puternic și alți constructori, nu doar pe rutier, ci și pe feroviar, care, cel puțin deocamdată, se plâng doar pe canale neoficiale, off the record.
Riscul pentru proiecte este clar: se oprește lucrul pe șantiere sau mobilizarea se reduce drastic în așteptarea vremurilor mai bune și a prețurilor mai mici la materiale chiar sub amenințarea penalităților de întârziere, și, în cazul în care cuțitul ajunge la os, renunțarea la contract sub o formă sau alta.
