Probabil știți că legislația actuală a UE restricționează sever transportul de mărfuri într-un stat membru de către un operator dintr-un alt stat membru.
Aşa-numitele „reglementări de cabotaj” îi obligă pe șoferii străini să se întoarcă frecvent în țara de origine. În opinia mea, legea aceasta este concepută pentru a discrimina transportatorii din Europa Centrală și de Est.
În ciuda principiului (teoretic corect) al unei politici comune de transport nediscriminatorie, actuala legislație privind cabotajul UE nu garanteaza dreptul la oportunități economice egale în Uniune. Reglementările UE privind cabotajul au fost inițial dezvoltate pentru a proteja piețele interne ale statelor vest-europene.
Puțină istorie
Principiul unei politici comunitare de transport nediscriminatorii a fost stabilit în tratatele de bază ale UE, în special în Tratatul de la Roma, care prevede libertatea operatorilor din orice stat membru de a furniza servicii de transport internațional între granițele Uniunii Europene.
În 1993, la aproape zece ani de la stipulare, Regulamentul a fost pus în aplicare, permițând unui număr limitat de transportatori cu „autorizație comunitară” să furnizeze servicii de transport rutier în alte state membre – cu condiția ca aceste servicii să fie furnizate doar temporar. În acel moment, statele membre funcționau în continuare pe un sistem strict de autorizare și de cote pentru operațiuni de cabotaj, care viza în mod explicit limitarea accesului transportatorilor internaționali la piețele locale. În cele din urmă, în 2009, a intrat în vigoare un nou regulament care permite transportatorilor europeni să efectueze „cel mult 3 operațiuni de cabotaj într-o perioadă de 7 zile”, ca parte a operațiunilor de transport internațional.
Cetățenii europeni asistă acum la o altă tentativă a unor factori de decizie a UE, atât în statele membre, cât și în Parlamentul European, de a distruge conceptul de piața unică europeană. Pachetul de propuneri lansat de Emmanuel Macron și administrația sa (să nu uităm că adesea “Pachetul de Mobilitate” a fost denumit “Pachetul Macron”) pare să amenințe serios modul în care transporturile rutiere se desfășoară la nivel european.
“Europenii din est sunt tratați ca cetățeni de mâna a doua”
„Pachetul de Mobilitate” a avut drept scop inițial îmbunătățirea condițiilor de muncă ale șoferilor de camion și asigurarea unei funcționări line și nediscriminatorii a pieței unice. Cu toate acestea, forma finală a acestui pachet aduce și mai multă diviziune în acest sector. De ce? Pentru că est-europenii își dau seama că sunt tratați ca niște cetățeni de “mâna a două” în UE. Menținerea restricțiilor de cabotaj în UE practic stimulează neîncrederea în rândul cetățenilor Europei Centrale și de Est.
Transportatorii din est își dau seama că restricțiile suplimentare privind operațiunile de cabotaj nu vizează și în niciun caz nu pot îmbunătăți condițiile de muncă pentru șoferi în UE. Condițiile de muncă pot fi abordate în mod eficient prin norme de timp și de odihnă, care ar trebui armonizate la nivel comunitar. Reglementările mai stricte de cabotaj nu fac altceva decât să crească valoarea costurilor administrative pentru companiile de transport și să ducă la creșterea gradului de poluare, aşa cum multe voci susțin deja.
În concluzie, recentele reglementări de cabotaj sunt un exemplu grăitor al modului în care obiectivul inițial de a crea un mediu nediscriminatoriu pentru comerțul transfrontalier și condiții de muncă mai bune în UE a fost deturnat de agendele politice izolaționiste ale unor mari state membre UE.
În plus, pe lângă reglementările la nivel european, mai multe state membre și-au introdus propriile măsuri pentru a aborda ceea ce ele au numit „cabotaj ilegal”, contribuind la o fragmentare suplimentară în UE. Normele naționale ale acestora sunt adesea neclare și dificil de respectat provocând un efect general de descurajare.
Foto: Wikimedia Commons