Anul trecut, transportul rutier european a crescut cu 0,6%, ceea ce este mai puțin decât marja statistică de eroare. Aceasta este stagnare, nu revenire – conform raportului Transforming Transportation in 2026 realizat de Eurowag. Autorii analizează tendințele care conturează viitorul industriei în Polonia, Spania, România, Republica Cehă, Portugalia, Ungaria și Slovacia.
Anul 2025 a început sub umbra unei cereri încă slabe. În același timp, industria trebuie să facă față volatilității ridicate a prețurilor la combustibil, creșterii taxelor de drum, taxelor de mediu și unei crize a șoferilor care ar putea ajunge la 400.000 până în 2026.
2025 este o poveste de adaptare – spune Miroslav Novák, Country Manager Eurowag pentru Republica Cehă și Slovacia.
Această diagnoză este corectă – transportatorii de azi nu au spațiu pentru creștere prin extinderea flotelor lor, așa că trebuie să lupte pentru supraviețuire printr-o mai bună utilizare a resurselor.
De la alegere la obligație
Numărul de dispozitive telematice active în Europa este de așteptat să ajungă la 49,77 milioane în 2026 – o rată de creștere care reprezintă nu o tendință, ci o nouă normă. În timp ce în deceniul anterior, telematica era un instrument pentru transportatorii concentrați clar pe creștere și expansiune, până în 2025 devine un element esențial pentru înțelegerea propriilor costuri. Aceasta înseamnă că digitalizarea este unul dintre puținele domenii în care transportatorii pot reduce rapid costurile.
Acest lucru este vizibil clar în exemplele companiilor care au decis să își bazeze deciziile pe date. Compania poloneză de transport RP-Trans, care operează în segmentul curieratului, își bazează planificarea rutelor pe modulul ETA al sistemului său telematic. Datorită acestui fapt, poate evita blocajele de trafic și poate răspunde la evenimente rutiere imprevizibile.
Un caz mult mai interesant este Portugalia – la Transmarsil, integrarea datelor de pe cardurile de combustibil a îmbunătățit de fapt fluxul de numerar într-o perioadă când prețurile la combustibil se schimbau săptămânal.
O astfel de integrare a redus timpul petrecut cu administrația, a îmbunătățit transparența fluxului de numerar și a ajutat la controlul costurilor fiecărei curse – a spus César Silva, reprezentant de vânzări la Transmarsil.
Holdingul ceh Šmídl reprezintă o direcție mult mai ambițioasă, implementând inteligență artificială în procesele administrative și operaționale și dezvoltând propriul său instrument de calcul al emisiilor.
Inteligența artificială este utilizată în întreaga noastră companie în multe procese, luarea deciziilor și activitățile zilnice – a spus Jana Šmídlová, reprezentantul Šmídl Holding.
Totuși, aceasta ridică și întrebarea: câte companii medii (ca să nu mai vorbim de întreprinderile mici, care alcătuiesc majoritatea pieței) pot replica acest model, având în vedere că necesită investiții în integrarea IT și schimbări în competențele angajaților? Digitalizarea este inevitabilă, este adevărat, dar implementarea sa va împărți piața în cei care o stăpânesc și cei care rămân în urmă în mediul analogic.
Un cost care devine un parametru competitiv
Din 2026, toate țările UE trebuie să perceapă taxe pentru CO2 pentru cursele camioanelor. Aceasta înseamnă că emisiile vor deveni un cost operațional la fel de real ca și combustibilul. Companiile care nu modernizează flotele vor plăti mai mult – și vor pierde licitații.
Raportul Eurowag arată că piața se împarte în companii care investesc agresiv în decarbonizarea operațiunilor și cele care sunt prudente și sceptice.
Altec Logistic din România a înregistrat o creștere a veniturilor de 41,7% anul trecut, dublându-și profitul net – și atribuie acest lucru telematicii, automatizării și monitorizării emisiilor.
Trans Hungária din Ungaria consumă zilnic 1.500 de litri de HVO100 (un echivalent de diesel sintetic și regenerabil produs din uleiuri vegetale și grăsimi deșeuri) și își construiește propriile stații de încărcare pentru flota electrică planificată.
Schnellecke Transport din Slovacia raportează o scădere a consumului de la 27 la 23 l/100 km după implementarea HVO100.
Între timp, Manuel & Miranda Transportes din Portugalia critică deschis costurile GNL, subliniind lipsa unei infrastructuri adecvate pe Peninsula Iberică și întreținerea costisitoare a vehiculelor pe gaz.
Poziția companiilor sceptice este importantă: o mare parte din Europa lipsită de infrastructură pentru combustibili alternativi, iar costurile de implementare depășesc adesea capacitățile IMM-urilor.
Din perspectiva acestora, piața nu este încă pregătită pentru o transformare în masă, iar fără sprijin de stat și stimulente reale de investiții, decarbonizarea va progresa mai lent decât presupun documentele UE. Prin urmare, decarbonizarea nu avansează atât de mult ca aducând piața într-o perioadă de tensiune: clienții cer soluții cu emisii reduse, dar infrastructura și economia rămân în urmă.
Acest lucru creează o imagine nu foarte optimistă pentru anii următori: companiile care deja investesc în măsurarea emisiilor, flotele tinere și combustibili cu amprentă de carbon redusă câștigă nu doar avantaje reglementare, ci și comerciale. Licitațiile recompensează tot mai des nu doar prețul, ci și reducerea credibilă a CO2. Între timp, cei care, din diverse motive, nu pot (sau nu vor) face asta sunt împinși spre margini.
Ucisul tăcut al profitabilității
Cele mai mari pierderi nu sunt ascunse în prețul combustibilului sau costurile serviciilor, ci în kilometri fără venituri. Drumurile goale rămân una dintre cele mai mari provocări pentru transportatori.
Altec Logistic raportează că 25% din kilometrii lor sunt parcurși fără încărcătură. Acest lucru nu este o coincidență, ci rezultatul normelor statistice din Europa Centrală și de Est, așa cum arată datele Eurostat.
Aceasta este un nivel considerat normal în multe întreprinderi, așa cum indică și statisticile Eurostat. De aceea, operatorul român își analizează procesele și își stabilește obiectivul de a reduce sub 20% până în 2026. Instrumentele telematice ar trebui să ajute la atingerea acestui obiectiv.
Datorită acestor instrumente, compania noastră a redus timpii de nefuncționare, a scăzut costurile cu combustibilul și a îmbunătățit sustenabilitatea generală a operațiunilor. Performanța șoferilor este evaluată constant pe baza datelor telematice – a spus Alexandru Olteanu, CEO la Altec Logistic.
Holdingul Šmídl tratează kilometrii goi ca unul dintre indicatorii cheie de management al flotei. Compania îi analizează regulat, fragmentând problema: rută, tonaj, tip vehicul, stil de conducere al șoferului. Aceasta este o abordare care lipsește multor transportatori. Tocmai de aceea le va dăuna.
Competitivitatea – noua monedă a transportului
Cei trei piloni care determină avantajul competitiv al transportatorilor și logisticii în anii următori nu sunt o listă de dorințe, ci un set de cerințe.
- Eficiența costurilor. Într-o industrie dependentă de prețurile la combustibili, taxe de drum și disponibilitatea șoferilor, transportatorii trebuie să apeleze la tehnologii care le permit să obțină mai mult din fiecare litru de combustibil și fiecare rută parcursă. O flotă tânără, reînnoită regulat nu mai este doar o chestiune de imagine, ci un mod de a reduce semnificativ consumul de combustibil și, astfel, costurile.
- Digitalizarea. Determină cât de rapid răspunde un transportator la evenimente neprevăzute, cât de precis își planifică rutele și cât de eficient minimizează pierderile din întârzieri sau curse goale. Platformele logistice, instrumentele telematice, TMS-urile digitale, procesele automatizate – implementarea acestor instrumente ar trebui să fie acum în plin avânt în companii.
- Dezvoltarea durabilă. Deși pentru multe companii aceasta era până recent o completare la strategia lor, astăzi devine un factor care determină accesul la contracte cheie. Datele ESG, amprenta de carbon a flotei, disponibilitatea de a folosi combustibili alternativi și conformitatea cu reglementările viitoare sunt criterii care apar în licitații la fel de des ca și indicatorii de calitate.
Important, toți cei trei piloni sunt interconectați. Nu poți îmbunătăți competitivitatea costurilor fără digitalizare și nu poți pregăti rapoarte ESG fără date digitale și telematice. Pe scurt: competitivitatea în transport va fi, prin urmare, rezultatul calității datelor, nu al mărimii flotei.
În concluzie
Multe companii vor supraviețui, dar nu toate. Datele din raport sugerează că piața intră într-un stadiu de selecție unde:
- transportatorii cu digitalizare scăzută nu vor putea să calculeze emisiile și, prin urmare, nu vor îndeplini cerințele licitațiilor,
- companiile cu flote învechite vor plăti mai mult în sistemul de taxe pentru CO2,
- iar operatorii care nu reduc cursele goale nu vor menține marjele.
Următorii doi ani nu vor testa forța pieței, ci maturitatea operațională a transportatorilor. Și acești trei piloni – digitalizare, costuri și decarbonizare – vor determina cine rămâne în joc și cine dispare de pe rutele europene.
