Reuters notează că Brent a pierdut peste 4 % imediat după anunț, iar West Texas Intermediate a scăzut la rândul său, pe fondul retragerii unei părți din prima de risc geopolitic acumulată în prețuri în timpul conflictului.
Acordul preliminar prevede oprirea imediată a ostilităților și reluarea circulației prin Strâmtoarea Hormuz, potrivit Reuters. În paralel, discuțiile mai ample privind programul nuclear al Iranului și regimul de sancțiuni ar urma să continue pe durata unei încetări a focului de 60 de zile.
Strâmtoarea Hormuz rămâne un punct-cheie pentru piețele globale de energie. Administrația americană pentru informații energetice (EIA) estimează că, în prima jumătate a lui 2025, prin acest culoar au trecut aproximativ 23,2 milioane de barili de petrol pe zi, ceea ce o face cel mai mare „gât de sticlă” pentru tranzitul de țiței la nivel mondial, raportat la volum.
Transportul maritim nu a revenit încă la normal. După anunț, un singur transportor de gaze naturale lichefiate a traversat strâmtoarea, însă operatorii au rămas prudenți din motive de siguranță. Printre riscurile invocate se numără posibila prezență a minelor navale și nevoia de garanții clare privind navigația în condiții de securitate.
În continuare, mișcările tancurilor petroliere în Golf sunt mult sub nivelurile de dinaintea crizei, arată Reuters. Analiștii citați de agenție consideră că traficul s-ar putea normaliza în câteva zile, dacă se confirmă posibilitatea unei treceri în siguranță, însă companiile rămân sensibile la orice semnal de reapariție a riscurilor de securitate.
O redeschidere efectivă a Hormuz ar putea tempera presiunea asupra tarifelor de transport și a costurilor de asigurare pentru tancuri. În perioada perturbărilor, primele de „risc de război” și măsurile suplimentare de securitate au scumpit transportul de petrol și gaze naturale lichefiate, iar unii armatori au preferat să amâne cursele sau să își devieze navele până la clarificarea situației.
Pentru transportatori, întrebarea imediată este în ce măsură ieftinirea țițeiului se va reflecta și în prețul motorinei. Buletinul săptămânal al Comisiei Europene arată că, la început de iunie, prețurile carburanților din Uniunea Europeană rămâneau ridicate. IRU a raportat la 5 iunie că prețul mediu al motorinei în UE era de 1,863 euro pe litru. Nivelul era cu 1,9 % mai mic față de săptămâna anterioară, dar încă cu 14 % peste cel înregistrat înainte de izbucnirea războiului.
În acest context, o scădere susținută a țițeiului ar reduce presiunea asupra operatorilor afectați de costurile ridicate cu combustibilul. Efectul final depinde însă de marjele de rafinare, taxe, măsuri naționale de preț și de viteza cu care se normalizează fluxurile energetice prin Golf.
În același timp, operatorii urmăresc și alte pârghii pentru reducerea consumului, inclusiv soluții anunțate de producători, precum cele prin care se promite scăderea costurilor de operare. Pe fondul presiunii pe costuri, schimbări precum cele legate de taxare și emisii (de exemplu, când contează și clasa CO2) pot influența suplimentar bugetele flotelor.
